Dosarul Berbeceanu: Înalta Curte a suspendat judecarea cauzei şi a dispus sesizarea Curţii de Justiţie a UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât miercuri, 6 noiembrie, să suspende procesul în dosarul Berbeceanu şi să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Suspendarea cauzei şi sesizarea CJUE a fost solicitată de către Traian Berbeceanu şi procurorul Parchetului General, în timp ce procurorul DIICOT şi avocaţii celorlalţi inculpaţi au cerut rejudecarea procesului.

În final, instanţa supremă a hotărât suspendarea procesului şi sesizarea CJUE cu 4 întrebări. Decizia poate fi atacată cu recurs în 72 de ore de la pronunţare doar pe dispoziţia de suspendare a judecăţii.

Curtea Constituţională a stabilit, prin decizia din 3 iulie 2019, cu majoritate de 5 la 4, că a existat un conflict între ÎCCJ şi Parlament în ceea ce priveşte constituirea completelor de 3 judecători. Cu alte cuvinte, cauzele ar fi trebuit să fie judecate de magistraţi specializaţi în fapte de corupţie.

În 30 iunie 2016, la doi ani de la începerea procesului, fostul şef al BCCO Alba Iulia a fost achitat în dosarul penal iar procurorii acuzaţi că au fabricat probele care au dus la incriminarea şi înlăturarea sa au fost condamnaţi la închisoare.

De asemenea, Traian Berbeceanu ar fi trebuit să primească peste 100.000 de euro, daune morale şi materiale de la foştii săi anchetatori. Fostul procuror Ioan Mureşan Mureşan Ioan a primit 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă, abuz în serviciu şi fals intelectual. Poliţistul Alin Mirel Muntean a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru represiune nedreaptă şi fals intelectual, iar ex-procurorul Nicolaie Ioan Cean a primit 2 ani cu executare pentru complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Întrebările adresate CJUE:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?

4. Conform articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?