A murit Ioan Bolog, inginerul care a construit judeţul Alba

Ioan Bolog a coordonat construirea a peste 40.000 de apartamente

Unul dintre cei mai apreciaţi oameni din judeţul Alba, inginerul Ioan Bolog, a murit la vârsta de 77 de ani. Bolog a fost director la Intreprinderea Judeţeană de Construcţii Montaj, funcţie din care a coordonat, practic, derularea majorităţii lucrărilor edilitare şi de infrastructură din judeţ, înainte de 1989.

Director la IJCM Alba, Ioan Bolog a avut în dreptul realizărilor un număr impresionant de lucrări edilitare. A coordonat construirea a peste 40.000 de apartamente în toate oraşele judeţului, 7 spitale, 26 de şcoli, 36 de grădiniţe, 6 cinematografe şi 5 hoteluri. A condus, de asemenea, lucrările la Casa de Cultură a Sindicatelor, la stadionul Cetate din Alba Iulia precum şi la alimentarea cu apă din râul Sebeş a oraşelor Alba Iulia, Blaj, Teiuş, Aiud şi Ocna Mureş.

Ioan Bolog s-a născut la 9 aprilie 1936, la Sălciua, comună din Munţii Apuseni. A absolvit Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole Cluj Napoca şi Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti şi s-a specializat în relaţii internaţionale şi schimb valutar. Responsabilităţile pe care şi le-a asumat au făcut din Ioan Bolog unul dintre oamenii cu cele mai multe funcţii de preşedinte. Lista este lungă: preşedinte la Camera de Comerţ Alba timp de 7 ani, preşedinte la Uniunea Naţională a Patronatului Român –Federaţia Alba, preşedinte onorific la Clubul de Golf Paul Tomiţa (a deţinut opt ani preşedinţia efectivă a clubului), preşedinte onorific la Clubul Constructorul, prim-vicepreşedinte la Societatea Naţional Patriotică „Avram Iancu“.

Probleme cu regimul comunist

Nu i-a fost deloc uşor să răzbească în viaţă. Înainte de 1989 a avut mari probleme cu regimul comunist. „Tata a fost cercetat politic, dus la Turda la «mititica», făcut în '49 membru de partid şi exclus pentru că nu mergea la întrunirile politice. Nu i-au mai dat serviciu. Era felcer şi l-au mutat într-un sat unguresc unde erau doar trei familii româneşti. Acolo mi-am întâlnit soţia. Socrul a fost acuzat că a fost greco catolic, nu s-a înscris în colectiv şi că ar fi fost legionar“, a povestit Ioan Bolog în aprilie 2010 pentru ziarul Adevărul. Comuniştii i-au băgat mereu beţe în roate. A vrut să dea examen la hidroaeronautică la Sevastopol, dar l-au respins pe motiv că aveam o măsea cariată.

“La Cluj, la Politehnică, nu mi-au primit dosarul. Întors din armată, am luat o slujbă. Eram tehnician. În cartea de muncă mi s-a trecut muncitor, am fost sfătuit să fac asta şi a fost bine. Aşa am ajuns la facultate, apoi director, pentru că eram provenit din muncitor. Am terminat Facultatea de Construcţii Industriale apoi studii economice la ASE Bucureşti“, a mai spus nea Jean. Ioan Bolog avea un simţ al umorului inconfundabil. La fiecare ocazie, zicea câte un banc potrivit situaţiei. „Dacă nu ai o doză de umor, viaţa nu e uşoară. Mi-am impus din tinereţe să nu bag necazurile în seamă. Pe vremea când conduceam IJCM, intreprinderea avea 5.500 de angajaţi şi probleme suficiente. Eu însă veneam acasă fluierând“, a povestit în urmă cu trei ani inginerul constructor.

Din adevărata colecţie de întâmplări hazlii, ne-a dezvăluit una. În anii 70, când a venit director la Trustul de Construcţii, nu cunoştea sistemul. „Era la Sebeş, la transporturi, un director, Stricatu. Mergeam la el să-mi dea maşini. M-am gândit că numele sună prea urât. La intrare, întreb: «Tovarăşul director Defectu e înăuntru?». Secretara s-a uitat ciudat la mine. În birou, salut: «Toată stima tovarăşe Defectu! Ieşi afară! Cum îţi permiţi să-mi spui Defectu când pe mine mă cheamă Stricatu?!», a zis. Până la urmă ne-am împrietenit“, a povesteit cu haz.

Şi-a mai amintit de o altă situaţie amuzantă, legată de faptul că pe vremuri ”afemeiaţilor” li se spunea în limbaj „de partid” că umblă cu misticisme. „Îmi spune şeful că am un om care umblă cu «misticismul» şi să-l pun la punct. Îl chem pe om şi îl întreb ce religie are. Spune că-i ortodox, dar nu prea merge la biserică, ci mai degrabă la femei. Dau telefon directorului şi-l informez că omul e ortodox şi-i plac femeile, nici vorbă de misticism. «Omule, ăsta merge la nevasta unui ofiţer care a aflat şi vrea să-l puşte», îmi spune directorul“, a spus râzand nea Jean.

Ce spunea Ioan Bolog despre români: „Nu sunt de acord cu afirmaţia că românii sunt leneşi. Formează un popor foarte harnic când au o motivaţie. Am lucrat 12 ani în Germania, Israel, Algeria, Italia, cu români. Au fost departe de alte ţări în ce priveşte calitatea şi cantitatea muncii. Acest popor este harnic şi destoinic, dar trebuie condus bine.“

Ce a povestit despre fumatul la pipă: ”Fumez la pipă de aproape 25 de ani. E un mod de a câştiga timp de gândire în faţa unui interlocutor. Aveam momente în care simţeam că-mi patinează mintea. Mi-a plăcut întotdeauna mirosul tutunului Captain Black. Pe vremea când trăia Paul Tomiţa (n.r. marele antrenor care a pus bazele terenului de golf de la Pianu de Jos), fumam tutun „Captain Black” de la el. Primea de la ambasadele SUA şi Olandei. Fuma şi el pipă.”

Ioan Bolog a fost şi un mare amator de sport. A fost timp de 17 ani preşedinte executiv la clubul Unirea Alba Iulia. Inginerul Bolog a făcut şi politică, fiind membru de frunte al PNL Alba. A fost, printre altele, şi consilier judeţean.