Primii americani s-au stabilit în Lumea Nouă acum 20.000 de ani?

Oamenii Paleoliticului au călătorit mai mult decât noi

Înainte de populaţia asiatică Clovis, venită din Siberia prin strâmtoarea Bering, ar fi fost cultura Solutréeană, venită din „Iberia“ peste Atlantic.

Arheologii pun sub semnul întrebării teoria conform căreia populaţia Clovis a fost prima care a păşit în America de Nord în urmă cu 13.000 de ani. Siturile arheologice descoperă artefacte ce datează de acum 20.000 şi chiar 30.000 de ani. Un articol din Washington Post reaminteşte zilele acestea controversa „Clovis first“ („mai întâi a fost Clovis“).

 În 1970, arheologii americani descopereau un colţ de mastodont şi un cuţit de piatră în insulele Cheaspeake Bay din estul Statelor Unite. Faptul că mastodontul a fost datat ca având 22.000 de ani l-a făcut pe antropologul Dennis Stanford de la Institutul Smithsonian să studieze cu mai multă atenţia arma din piatră şlefuită. Solul în care au fost îngropate săgeţile de la Cheaspeake Bay a fost datat cu ajutorul carbonului radioactiv şi a luminiscenţei stimulată optic. Rezultatul: o vechime de 21.000 de ani. Mai mult, săgeţile demonstrează o tehnică similară culturii europene Solutréean.

Două populaţii la distanţă de 7.000 de ani

Numeroase artefacte reprezentând vârfuri de săgeţi de o formă aparte au fost descoperite pe teritoriul Americii începând cu anii ‘30. Arheologii le consideră o marcă a culturii Clovis. Populaţia Clovis a venit din Siberia în Alaska acum 13.000 de ani, traversând strâmtoarea Bering. Era considerată a fi prima populaţie care a pus piciorul în Lumea Nouă.

Click pe fotografie pentru imaginea mărită!

Cultura Solutréeană a fost denumită după numele oraşului Solutré din estul Franţei, în care au fost descoperite unelte datând din perioada 22.000-17.000 înainte de prezent (denumire folosită în arheologie în care prezentul este aproximat anului 1950, în care a început să fie folosită datarea cu carbon radioactiv). Uneltele solutréene sunt mai delicate, mai suple, printre ele numărându-se şi cele mai vechi ace de cusut găsite vreodată.

Cum au traversat Atlanticul?

Nu există însă dovezi că populaţia Solutréeană ar fi folosit şi bărci. Printre desenele descoperite la Solutré, unul reprezentă un peşte ce pare a fi un halibut, specie care trăieşte în ape adânci şi, deci, nu poate fi prinsă de pe mal. Antropologul Dennis Stanford consideră că dacă Australia a fost populată acum 60.000 de ani, este puţin probabil ca oamenii să fi ajuns acolo pe jos. El crede că aceste populaţii ar fi putut folosi bărci confecţionate din lemn şi din piele de focă. În plus, la sfârşitul glaciaţiunii, oceanul Atlantic era parţial îngheţat, astfel că oamenii Paleoliticului târziu s-ar fi putut deplasa de la o zonă îngheţată la alta folosind tehnica eschimoşilor.

Ideea că aceste săgeţi ar ţine de Solutréean rămâne însă controversată. Aceasta pentru că datarea s-a făcut pornind de la sol, şi nu de la artefactele găsite. Chiar şi specialiştii care au lansat ideea consideră că, deşi plauzibilă, rămâne un schelet pe care trebuie să se adune dovezi.