VIDEO 1816, anul în care Pământul nu a avut vară. S-ar putea repeta?

Vremea rea din ultimele săptămâni ne-a făcut să ne gândim la trecut şi ne-am adus aminte de anul 1816, atunci când frigul şi zăpada au pus stăpânire, în lunile de vară, pe regiunea Atlanticului de Nord, în partea estică a Statelor Unite, în regiunea de răsărit a Canadei şi în vestul Europei.

Temperaturile scăzute din acel an, care a primit denumirea de „anul fără vară“, au fost cauzate de erupţia din anul 1815 a vulcanului Tambora din Indonezia, care a eliminat o cantitate foarte mare de cenuşă, care s-a răspândit în atmosferă. Din această cauză, în anul 1816 temperaturile medii la nivel global au fost cu până la 0,7 grade Celsius mai mici decât valorile normale la nivel global, ceea ce însemna că la nivel local diferenţele au fost mult mai mari şi consecinţele mai dramatice.

Din cauza acestei erupţii, în atmosferă a fost eliberată o cantitate foarte mare de cenuşă, care s-a răspândit pe mii de kilometri şi care a fost de vină pentru răcirea climei şi defertilizarea solului. Astfel, în anul 1816, temperaturile de 20-25 de grade Celsius au fost doar o amintire pentru locuitorii zonelor amintite mai sus, iar verile au fost înlocuite de o iarnă cu îngheţuri neaşteptate, care au distrus o mare parte din culturi, iar ninsorile au pus stăpânire pe New York, Maine şi Quebec, acolo unde stratul de zăpadă a atins 30 de centimetri.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI

O altă problemă pe care au întâmpinat-o oamenii în „anul fără vară“ a fost şi aceea a schimbărilor bruşte de temperatură. Spre exemplu, temperatura creştea brusc, atingând chiar şi 35 de grade Celsius, pentru ca în doar câteva ore să scadă şi să ajungă la punctul de îngheţ. Situaţia din anul 1816 a fost de-a dreptul groaznică, deoarece oamenii nu ştiau cauza dezastrului. Abia după sute de ani oamenii de ştiinţă au putut afirma că dezastrul a survenit în urma acumulării de cauze astronomice şi geologice.