Cum să faci profit dintr-un singur bit

Antreprenoriatul online, blogurile sau jocurile pe internet sunt câteva soluţii pentru a câştiga bani frumoşi stând în faţa calculatorului, acasă.

Motoarele de căutare sunt un indicator al dorinţelor oamenilor. La o simplă căutare pe Google după propoziţia în engleză „how to make money" (n.r. - cum să faci bani), prima sugestie a gigantului online este „out of nothing" (n.r. - „Din nimic"). Nu Google stabileşte sugestia, ci căutările anterioare. Practic, prima dorinţă a internauţilor este să facă bani uşor, cu rapiditate, iar dacă ar putea să stea şi comod în pat în timp ce conturile se umplu de sume cât mai mari, situaţia ar fi ideală. Realitatea este însă dură, iar banii virtuali se fac la fel de greu şi cu aceeaşi cantitate de efort ca şi cei reali.

Pentru mediul virtual s-a inventat chiar şi o monedă. Deşi nu a devenit o obişnuinţă, bitcoin-ul se dezvoltă încet, creând o economie paralelă. Moneda digitală a fost creată în 2009 de japonezul Satoshi Nakamoto, ca un răspuns la controlul guvernului Statelor Unite ale Americii asupra economiei digitale, prin banii virtuali e-Gold sau Liberty Dollar.

Spre deosebire de banii obişnuiţi, care se bazează pe o economie centrală, bitcoin-ul se foloseşte de o bază de date distribuită peste noduri ale unei reţele de la egal la egal pentru inventarierea tranzacţiei şi se foloseşte de criptografie pentru a-şi securiza tranzacţiile.

Economia virtuală cu bitcoini valorează aproximativ 13 milioane de dolari (9,95 milioane de euro), adică 6 milioane de bitcoini. Pe internet se pot schimba dolari, ruble ruseşti şi yeni japonezi în bitcoini, pe ­site-uri specializate cum ar fi mtgox.com. Monedele virtuale pot fi folosite pe mai multe platforme, unele fundaţii acceptând deja donaţii în banii internetului.  Există şi modalităţi de a-ţi proteja averea virtuală. În memoria calculatorului, bitcoinii sunt salvaţi sub forma unui fişier-portofel sau pot fi stocaţi pe un site specializat.

Cupoanele, nebunia online a ultimilor ani

Pe de altă parte, economia mediului online nu se bazează încă pe bani virtuali, ci pe tranzacţii foarte reale. Unele dintre cele mai productive platforme cu care se pot îmbogăţi oamenii pe internet sunt site-urile de cupoane. Acestea au devenit o modă în ultimii ani, piaţa devenind din ce în ce mai aglomerată.

Modelul a fost inventat în SUA de Groupon, în 2008. După doi ani, site-ul avea venituri de peste 550 de milioane de dolari (420 de milioane de euro). Sistemul este simplu: companiile care lansează oferte oferă reduceri de la 35 la 99% pentru avantajul de a-şi face reclamă sau datorită faptului că ofertele vor fi numeroase. Până la mijlocul anului 2010, în România activa doar ­zumzi.ro, dar acum există peste 30 de platforme similare. Cele mai de succes afaceri sunt Kuponiada, Fun-Deal, GoldenDeals şi CoolBuy.

Potrivit unui administrator al unui asemenea site, investiţia iniţială din România costă aproximativ 15.000 de euro. Aceşti bani se duc în pagina de web şi în pregătirea angajaţilor. De asemenea, un buget de promovare pentru jumătate de an ar ajunge la aproximativ 100.000 de euro.

7.000 de euro pe loc dintr-un joc

Cei care vor să îmbine joaca şi banii, fără a fi nevoiţi să devină practic antreprenori online, pot face bani din marile jocuri virtuale. „World of  Warcraft" (WoW) este cel mai cunoscut, iar construirea unui personaj competitiv durează câteva luni bune, timp în care jucătorii petrec zeci de ore în bătălii şi acumulare de resurse. La capătul acestui proces, aceştia pot alege să-şi vândă personajul sau să joace în continuare. Deşi acest lucru este interzis de către Blizzard, compania care a creat softul, tranzacţiile se fac pe forumuri.

Cea mai cunoscută tranzacţie de acest fel a avut loc în 2007, când utilizatorul Zeuzo îşi dezvoltase unul dintre cele mai performante personaje, dotat cu cele mai bune arme şi cele mai multe resurse. El a primit de la un alt utilizator suma de 7.000 de euro. După ce a cumpărat personajul, utilizatorul Shaks, noul proprietar, nu a mai avut activitate pe reţea, mai multe ­site-uri speculând că profilul i-a fost blocat de către Bliz­zard din cauza tranzacţiei ilegale.

Totuşi, conturile de WoW se vând ca pâinea caldă inclusiv în ţara noastră. De exemplu, pe site-ul okazii.ro, un personaj ajuns la nivelul 85 are un preţ de 750 de lei, iar altul, 2.000 de lei. Cel mai scump cont de WoW este vândut pentru preţul de 1.500 de euro, constând în 13 personaje pe patru servere, după cum susţine „comerciantul" ambulant. 

1.500 de euro este preţul celui mai scump cont  „World of Warcraft", care este vândut acum în România.

„Facebook-ul" care plăteşte

Lansat în 2010, Flattr este o platformă de microplăţi unde utilizatorii pot să-şi alimenteze contul cu orice sumă de peste doi euro. Jurnaliştii, scriitorii sau fotografii pot pune conţinut pe site sau pot adăuga butonul special (asemănător cu cel de Like de la Facebook) pe site-ul lor. Când cineva apreciază un text, apasă butonul, iar suma depusă de el în cont se împarte proporţional între conţinuturile apreciate.

O afacere „personală" şi bănoasă: blogurile

Bloggerii sunt o „specie" apărută acum câţiva ani care şi-a atras şi laude, dar şi multă antipatie. Cei mai mulţi se întreabă cum este posibil ca un om care scrie pe un site să câştige bani, dar numărul blogurilor din România care au devenit profitabile şi care sunt un serviciu cu normă întreagă pentru proprietarii lor trece deja de zece. Cristian China-Birta este cunoscut în mediul online pentru blogul său, chinezu.eu.

„Eu am făcut primii bani după doi ani şi ceva", mărturiseşte „Chinezu". Acest lucru s-a întâmplat şi pentru că are un blog generalist, iar acestea au nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta. El consideră că nu este nicio legendă faptul că există profitabilitate în online-ul românesc. Situaţia se schimbă puţin atunci când vorbim despre blog ca un job permanent. „De la an la an sunt din ce în ce mai mulţi bloggeri care se bazează pe site-ul lor pentru a-şi asigura un venit. Sigur că mai este mult până departe, dar tendinţa este bună", spune China-Birta.

Profitul vine din frecvenţă şi calitate

„Chinezu" are mai multe metode prin care-şi capitalizează blogul, făcându-l o afacere profitabilă. „Ai vreo trei metode. Prima sunt proiectele speciale. Adică să participi la o campanie de tipul căutării de comori sau la un concurs de biciclete, de exemplu. A doua metodă sunt advertorialele, care ar fi bine să fie cuplate cu testarea de produse. Ultima soluţie este destul de rară şi apare doar după multă muncă, şi anume participarea la evenimente", crede China-Birta. Pentru a profita de pe urma unui site, frecvenţa articolelor este esenţială.

„Constanţa cu care scrii este importantă pentru mesajul pe care-l transmiţi celorlalţi. Dacă scrii două-trei posturi pe zi, transmiţi, indirect, un alt mesaj decât atunci când scrii o postare pe săptămână în ceea ce priveşte implicarea ta în blogging", spune bucureşteanul. Trecând peste matematică simplă, calitatea şi modul în care este scris un blog sunt esenţiale pentru atragerea de vizitatori, aceştia fiind cei care deschid calea spre profit. Sfatul lui Cristian China-Birta este scrisul la modul cât mai subiectiv: „Lumea va reacţiona la modul personal şi dacă vorbeşti despre o şurubelniţă".

"Constanţa cu care scrii este importantă pentru mesajul pe care-l transmiţi celorlalţi.''
Cristian China-Birta blogger

Şi amatorii pot face bani

Nu numai bloggerii profesionişti au profit de pe urma site-urilor lor. Ariel Constantinof (arielu.ro) este un tânăr de 21 de ani care a început să scrie online de acum şase ani. Faţă de sumele vehiculate în cercurile „profesioniste", cei 2.000 de euro aduşi de blog de la înfiinţare par puţini, dar arată că şi un site mic poate fi capitalizat. „Nu am făcut nimic special pentru a atrage aceşti bani - pur şi simplu mi-am văzut de viaţă şi de texte. Am făcut totul din plăcere, iar uneori am fost contactat de agenţii de publicitate cu diverse oferte", spune Ariel.  Pentru Ariel nu este atât de important ce scrie un blogger, ci modul cum o face, accentuând şi el ideea de personal. „Implicarea ta este cea mai importantă. Poţi să scrii şi despre furnici , despre politică sau despre sănătate. Lumea citeşte despre orice! Public şi posibilitate de profit există pentru orice blogger, indiferent de conţinut", încheie tânărul.

Viaţă virtuală, venituri reale

Jocul virtual Second Life a devenit rapid unul dintre cele mai populare platforme de pe internet. Utilizatorii îşi creează un personaj (avatar) care duce o existenţă obişnuită şi poate deveni prinţ sau cerşetor. Anul trecut, jocul a generat firmei fondatoare americane, Linden Lab, profituri de 100 de milioane de dolari (76 de milioane de euro). Cum a reuşit acest lucru?

Economia internă Second Life se bazează pe moneda Linden Dollar (241 de Lindeni sunt un dolar american). La fiecare vânzare de bunuri virtuale - case, maşini sau servicii -, Linden Lab percepe o taxă de 5%. De asemenea, schimburile valutare din dolari reali în cei virtuali sunt taxate cu 0,30 cenţi. Pe lângă creatorii jocului, care încasează taxe pentru obsesiile oamenilor, şi utilizatorii pot câştiga de pe urma vieţii paralele pe care o duc. În fiecare zi, cei 794.000 de vizitatori unici tranzacţionează 250.000 de bunuri, care se pot transforma în venituri reale apoi.

Cea mai mare tranzacţie

După acelaşi principiu funcţionează şi lumea virtuală Entropia Universe. Platforma este o comunitate de planete şi asteroizi virtuali, unde utilizatorii îşi construiesc case şi firme. Cea mai mare tranzacţie din Entropia a avut loc în 2010. Atunci, Jon Jacobs, un mogul al pieţei imobiliare din California, a vândut un club de striptease cu 635.000 de dolari americani. Potrivit site-ului ­popsci.com, banii reali au fost rapid depuşi în conturile de Entropia, pentru dezvoltarea unor noi servicii şi cluburi.

Jacobs nu este un amator. Anual, el câştigă 200.000 de dolari din jocul online. În plus, nici când a pornit la drum, în 2005, nu s-a zgârcit. El a cumpărat cu 100.000 de dolari asteroidul pe care şi-a dezvoltat proprietăţile. Bărbatul, cunoscut în cadrul jocului după avatarul „Neverdie", a trebuit să-şi ipotecheze casa de la Hollywood pentru această tranzacţie, scrie revista „Forbes". Potrivit acesteia, lumea lui „Neverdie" este prima lume virtuală cu o economie reală.