Cât te costă să fii Batman

Marele succes de box office, ultimul film din seria Batman – „Cavalerul Negru: Legenda renaşte“ a ajuns şi în România

Viaţa de supererou este costistoare. Dacă nu ai puteri supranaturale, cum este cazul lui Batman, „arsenalul“ ajunge la peste 680 de milioane de dolari.

Marele succes de box office, ultimul film din seria Batman - „Cavalerul Negru: Legenda renaşte" a ajuns şi în România. La aproape o săptămână de la avanpremiera în cinematografe, pelicula a înregistrat încasări de peste 1 milion de lei. În SUA, primul weekend de difuzare a adus încasări de 160,9 milioane de dolari. Filmul ocupă astfel locul al treilea în topul peliculelor cu cel mai bun debut din istorie, după „Răzbunătorii/ The Avengers" (207,4 milioane de dolari) şi ultima peliculă din seria „Harry Potter" - „Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2" - (169,2 milioane de dolari). 

Cine este Batman

Înainte de a fi Cavalerul Negru care se luptă cu periculosul Bane, ajutat de zeci de gadgeturi şi minuni ale tehnologiei, Batman a fost un apărător al dreptăţii mult mai modest. Supereroul a fost creat în 1939 de către artistul Bob Kane şi de scriitorul Bill Finger. „Bat-Man", cum i se spunea iniţial, a apărut prima dată în revista de benzi desenate „Detective Comics".

În versiunea originală a poveştii, identitatea secretă a lui Batman este Bruce Wayne, un milionar american, mai târziu miliardar, cunoscut filantrop. Fiind martor la uciderea părinţilor săi ca şi copil, el jură că se va răzbuna pe răufăcători. Wayne începe să se antreneze, nu doar fizic, cât şi tehnic, realizându-şi un costum care are ca temă liliacul.

Aspecte ale personalităţii lui Batman, istoria personajului şi echipamentul au fost inspirate de către cultura populară a anilor 1930, incluzând filmele, revistele, desenele şi chiar din titlurile din ziare. Bill Finger a preluat nişte însuşiri de la personajele literare precum Doc Savage, The Shadow şi Sherlock Holmes în realizarea portretului moral al lui Batman ca luptător împotriva răului şi ca om de ştiinţă. Batman devine apărătorul dreptăţii în Gotham City, un oraş fictiv din SUA.

El este ajutat de diverse personaje, cum ar fi Robin, majordomul său Alfred Pennyworth, comisarul poliţiei Jim Gordon şi, ocazional, eroina Batgirl. Finger spunea pe atunci că Batman a fost iniţial scris în stilul pulp care presupunea multă violenţă şi sexualitate, motiv pentru care Batman nu arăta nicio reţinere când venea vorba de uciderea sau maltratarea criminalilor.

Lupta împotriva răufăcătorilor

De-a lungul istoriei sale, Batman întâlnşte mulţi ticăloşi cum ar fi Joker, Pinguinul, Riddler, Two-Face, Poison Ivy şi Catwoman. Spre deosebire de alţi supereroi, el nu posedă nicio putere fantastică. Îşi foloseşte numai inteligenţa, abilităţile de detectiv, ştiinţa şi tehnologia, averea, abilităţile în artele marţiale, voinţa de fier, frica şi intimidarea în continua sa bătălie cu lumea răului.

Apărătorul legii şi protectorul celor aflaţi în nevoie, Batman, beneficiază de un adevărat arsenal de arme şi gadgeturi care-i fac misiunea mult mai uşoară. Acestea nu sunt deloc ieftine, ba chiar dimpotrivă. Din fericire însă, personajul creat iniţial de artistul Bob Kane şi de scriitorul Bill Finger dispune de o avere impresionantă, suficientă pentru a finanţa misiunile sale de salvare. Potrivit calculelor făcute de site-ul MoneySupermarket.com, traiul de supererou este extrem de costisitor. Astfel, Peştera lui Batman, aflată în interiorul vilei-palat a lui Bruce Wayne costă aproximativ 600 de milioane de dolari. Cele trei vehicule cu care se deplasează Cavalerul Negru costă aproape 80 de milioane de dolari, în timp ce costumul său depăşeşte 1 milion de dolari.

La aceste costuri se adaugă zeci de arme, precum grenade, lansatoare, steluţe explozibile, care costă peste 200.000 de dolari. Educaţia şi antrenamentul supereroului depăşesc şi acestea 1,5 milioane de dolari. În total, peste 680 de milioane de dolari ar costa să fii Batman în viaţa reală, adică un preţ destul de piperat chiar şi pentru ocupanţii primelor locuri din Top Forbes 500 de miliardari.

Suspiciuni

În ciuda succesului înregistrat de eroul în mantie neagră, sunt destule voci care încă nu cred în puterile acestuia. De pildă, patru britanici masteranzi la Universitatea Leicester (Marea Britanie) au studiat salturile în gol ale supereroului. În lucrarea lor, intitulată „Traiectoria unui Batman în cădere liberă", autorii spun că, dacă acesta ar sări de pe o clădire înaltă de 150 de metri, pelerina sa cu un diametru de 4,7 metri i-ar permite să planeze pe o distanţă de 350 de metri. Astfel, el ar atinge viteza de 109 kilometri pe oră înainte de a atinge solul, o viteză mult prea mare pentru a putea să aterizeze în condiţii de siguranţă.

Ei susţin că, pentru a evita prăbuşirea, el ar avea nevoie de o pelerină mult mai mare. „Dacă preferă să îşi păstreze stilul vestimentar intact, atunci ar putea să opteze pentru o propulsie activă, precum cea a reactoarelor de la avioane, pentru a se menţine în aer", a declarat David Marshall, unul dintre autorii studiului.

În ciuda acestor suspiciuni asupra abilităţilor lui Batman, în mai 2011, acesta s-a plasat pe locul al doilea în Topul 100 IGN al eroilor de benzi desenate din toate timpurile, după Superman. Revista Empire l-a clasat tot al doilea în lista sa de supereroi ai benzilor desenate din toate timpurile, clasamentul fiind de această dată format numai din 50 de supereroi.

Premieră tristă

În urmă cu două săptămâni, James Holmes, un student în vârstă de 24 de ani, a ucis 12 persoane şi a rănit alte 58, după ce a intrat în sala plină cu spectatori a cinematografului din oraşul Aurora, Colorado (SUA) unde era difuzată premiera filmului „Cavalerul Negru: Legenda se întoarce". Tânărul este fan al personajului Joker, care s-a luptat cu Batman în seriile anterioare. Holmes nu a văzut ultimul film Batman, motiv pentru care în sala de judecată i-a întrebat pe cei prezenţi dacă nu cumva ştiu cum se termină pelicula.

Click pentru a mări.