Dieta care-ţi hrăneşte părul şi unghiile

Prin conţinutul de vitamine din complexul B, cerealele ajută regenerarea părului

În acest regim alimentar special ar trebui să fie incluse carnea slabă de peşte, cea de pasăre, nucile, legumele cu frunze verzi şi trei porţii de fasole săptămânal. În cazul unor probleme severe, precum unghiile casante, sfărâmicioase sau căderea părului în cantităţi mari, se recomandă un consult dermatologic.

Aspectul nesănătos al părului şi al unghiilor poate fi consecinţa nu doar a produselor şi a procedurilor de înfrumuseţare, ci şi a unei alimentaţii dezechilibrate. De altfel, suplimentele cu vitamine şi minerale recomandate de medicii dermatologi conţin un cocteil de substanţe, în proporţii stabilite astfel încât să acţioneze sinergic, în toate procesele implicate în regenerare. „Pentru o bună hrănire a unghiilor şi a părului este necesar un aport corespunzător de vitamine din complexul B, vitamina A,vitamina C, calciu, zinc şi proteine cu valoare biologică înaltă", recomandă Adrian Copcea, medic specialist nutriţionist în Cluj-Napoca. Iată din ce alimente putem lua aceste elemente-cheie.

Carnea asigură aportul de minerale

Lipsa proteinelor cu valoare biologică înaltă fac părul casant, fără strălucire. Astfel de proteine, uşor asimilabile de către organism, se regăsesc în carnea slabă de peşte, de curcan şi de pui. Consumă acest tip de carne de cel puţin două ori pe săptămână! Aceleaşi alimente, la care se adaugă carnea de vită, sunt surse de fier şi de seleniu, minerale importante pentru sănătatea părului şi a unghiilor. Seleniul stimulează absorbţia vitaminei E şi este implicat în combaterea mătreţii. Surse de seleniu sunt şi usturoiul, ceapa, drojdia de bere şi germenii de grâu.

Un mineral care face parte din structura firului de păr şi a unghiei este zincul. „Surse de zinc sunt pâinea, cerealele, legumele cu frunză verde, carnea, seminţele, mazărea şi fasolea", menţionează specialistul. Medicii recomandă consumul a trei porţii de fasole săptămânal, aceasta aducând şi proteine, şi biotină (adică vitamina B7). Foarte bogate în zinc sunt şi fructele de mare. Consumă-le de câte ori ai ocazia, cu condiţia să fie proaspete.

Nucile, sursă de Omega 3

Un alt beneficiu al peştelui, mai ales al celui oceanic (macrou, hering, sardină, ton, somon) constă în conţinutul crescut în acizi graşi esenţiali Omega 3. Aceşti acizi, care nu pot fi sintetizaţi în organism, menţin părul hidratat şi fac unghiile mai puţin casante. Alte alimente care conţin acizi graşi Omega 3 sunt nucile, seminţele şi uleiurile obţinute din ele. „Pentru a primi necesarul de acizi graşi esenţiali, se recomandă una-două linguriţe de ulei din seminţe de in pe zi sau două porţii de somon pe săptămână", spune nutriţionistul Adrian Copcea.

Complexul B, în cereale şi în ouă

Vitaminele din complexul B sunt recunoscute pentru capacitatea de a stimula regenerarea părului. Surse de vitamine de grup B sunt pâinea, cerealele, carnea, seminţele, mazărea şi fasolea. Alte alimente pe care trebuie să le consumi pentru a avea păr şi unghii frumoase sunt morcovul (sursă de vitamina A), lactatele degresate şi legumele cu frunze verzi (surse de calciu).

Tratamentele dau rezultate în timp

Pentru ca rezultatele dietei să se vadă, trebuie să o urmezi o perioadă îndelungată. Vei observa schimbările doar atunci când firele de păr şi unghiile se vor regenera pe toată lungimea.

Nutriţionistul răspunde: De ce ar trebui să mănânci muştar

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi Director
al Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

Friptura, micii, hamburgerii, chiftelele şi hot-dog-ul sunt nu doar mai gustoase, ci şi ceva mai puţin periculoase pentru sănătate dacă le consumăm cu muştar. Izotiocianaţii, substanţele active din muştarul alb şi din cel negru, au o acţiune anticancerigenă demonstrată. Ele scad riscul apariţiei formelor de cancer asociate cu un consum crescut de carne, mai ales de carne roşie, cum ar fi cancerul intestinal, de colon, de stomac, de vezică urinară sau de sân. Pe lângă efectul anticancer, muştarul are şi o acţiune de fluidizare a sângelui, calmând inflamaţiile şi accelerând procesele de vindecare în afecţiunile vaselor subcutanate. De aceea, el este indicat în caz de celulită. 

De multe ori, este plin de aditivi

Muştarul de masă autentic ar trebui să conţină apă, boabe de muştar (alb şi negru, amestecate în diferite proporţii, în funcţie de reţetă), condimente naturale (hrean, curcuma etc.), oţet natural (vin alb ori roşu, în care boabele sunt supuse fermentaţiei) şi miere naturală. Boabele negre de muştar au miros iute, iritant pentru ochi şi pentru nas, iar cel alb nu are acest miros, dar are un gust înţepător.

Din păcate însă, pe piaţă există astăzi o multitudine de variante industriale, ieftine, a căror reţetă diferă mult de cea tradiţională şi care au transformat muştarul dintr-un condiment sănătos într-unul îndoielnic. El conţine adeseori acidifianţi (acid citric E330, oţet), agenţi de îngroşare (cum ar fi guma xantan E415 sau guma arabică E414) şi coloranţi care dau durabilitate şi aspect comercial deosebit produsului. Pe lângă aceste ingrediente, mai putem găsi în muştarul industrial sare în cantităţi mari, zahăr în loc de miere şi, uneori, grăsimi nesănătoase, rafinate sau parţial hidrogenate. De aceea, este foarte important să citeşti eticheta şi să alegi acele produse care au cât mai puţini aditivi alimentari.