Nu ignoraţi stările de leşin!

Imediat după un episod de pierdere a cunoştinţei este necesar să ne adresăm medicului pentru analize amănunţite.

Stare generală de rău, transpiraţii reci, senzaţie de slăbiciune... Toate aceste simptome pot fi urmate de pierderea cunoştinţei şi, în cele mai multe cazuri, de o căzătură, uneori periculoasă. Manifestările stării de leşin pot avea cauze diverse, de la o simplă scădere a glicemiei, pe fondul înfometării, la afecţiuni cardiovasculare sau neurologice.

„Indiferent dacă se produce o singură dată şi dacă îl considerăm «inofensiv», leşinul nu trebuie să treacă neobservat. O astfel de stare nu este normală şi, de aceea, ar trebui să ne îngrijoreze", atrage atenţia medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti.

Hipoglicemia, cea mai frecventă cauză

Cel mai adesea, o persoană care leşină la serviciu, de exemplu, după o zi aglomerată, în care a fost nevoită să se agite mult şi în care nu a avut timp să mănânce, a cedat fizic din cauza insuficientelor resurse energetice (hipoglicemie).

„Hipoglicemia şi, implicit, stările de leşin apar, în general, la pacienţii cunoscuţi cu diabet zaharat, în primul rând la cei trataţi cu insulină. Însă există şi hipoglicemii nediabetice, cauzate de aportul alimentar necorespunzător. Simptomele se caracterizează prin paloare, foame imperioasă, tremurături, nervozitate şi prin senzaţie de leşin", semnalează Alina Dia, medic specialist diabet şi boli de nutriţie.

În aceste situaţii, toate manifestările dispar dacă persoana în cauză mănâncă ceva. Dacă sunteţi predispuşi la astfel de episoade, nu se recomandă să vă potoliţi foamea cu zahăr sau cu produse zaharoase, care ne conferă un impuls energetic pe moment, dar apoi ne vlăguiesc. „Este indicat, în special, aportul de glucide complexe, care provin din cereale, din legume şi din leguminoase (fasole, mazăre, linte, soia). De asemenea, sunt necesare trei mese principale şi două-trei gustări (mese mici, la intervale de trei ore) pe zi", recomandă medicul specialist în diabet.

Apar şi pe fondul scăderii tensiunii

Hipotensiunea şi alte tulburări cardiovasculare, precum aritmiile, sunt o altă cauză importantă a leşinului. „Scăderea bruscă a tensiunii arteriale este, în general, mecanismul pe fondul căruia o persoană îşi poate pierde cunoştinţa. Însă nu întotdeauna tulburările cardiovasculare sunt cauza în sine a leşinului, ele având, la rândul lor, mai multe posibile surse", precizează medicul de familie Călin Ciubotaru.

De exemplu, afecţiunile tiroidiene pot determina probleme cardiovasculare care, la rândul lor, se pot solda cu leşin. De asemenea, orice sângerare, inclusiv cele din perioada ciclului menstrual, poate da hipotensiune şi leşin. „Se întâmplă adesea ca unele persoane să leşine atunci când fac baie în apă fierbinte. Acest lucru se explică prin faptul că aerul şi apa caldă determină vasodilataţie foarte puternică. Astfel, creşte foarte mult volumul vascular şi se instalează hipotensiunea, apărând stările de leşin", completează medicul.

Şi în cazul ridicărilor bruşte sau al unei perioade îndelungate petrecute în picioare (de exemplu, la un concert sau la biserică) pot apărea episoade hipotensive, încadrate în categoria hipotensiunii ortostatice.

Posibilă manifestare a epilepsiei

O varietate de afecţiuni neurologice pot avea ca manifestare leşinul, însă cel mai frecvent, pierderea brusă a cunoştinţei însoţeşte criza de epilepsie. „Nu este vorba despre un leşin propriu-zis, ci de criza de epilepsie. În unele cazuri, ea poate fi diferenţiată de un leşin de altă cauză prin apariţia convulsiilor odată cu pierderea cunoştinţei", spune medicul de familie. 

Fiecare episod trebuie investigat

Indiferent care este cauza pe care o suspectează persoana care a leşinat, orice astfel de episod trebuie urmat de o vizită la medicul de familie. Specialistul va recomanda, în primul rând, investigaţii pentru depistarea eventualelor cauze cardiovasculare, dar şi neurologice.