Cum ne-a schimbat Google viaţa

Apariţia motorului de căutare, în 1998, a schimbat felul în care stocăm informaţiile de care avem nevoie. Cu o bază de date imensă la doar un click distanţă, Google a devenit parte a activităţilor zilnice obligatorii.

Acum câteva săptămâni o colegă îmi spune: „Vlad, caută-mi şi mie, te rog, cine a fost copilul cu numărul şase miliarde de pe planetă". În câteva secunde, printr-o singură căutare inspirată pe Google, am ajuns la bosniacul Adnan. Am primit replica: „Băi, dar deştept mai eşti!".

Dar oare sunt?

Înainte de căutare nici nu ştiam că există un copil înregistrat de Organizaţia Naţiunilor Unite care să fie în mod convenţional pământeanul cu numărul „şase miliarde". Sunt inteligent pentru că ştiu să caut pe Google sau pur şi simplu sunt un computer uman care ştie să scrie nişte cuvinte cheie potrivite? Aparent, sunt o maşină umană de SEO („Search Engine Optimization" - trad. Optimizarea interogărilor pe motorul de căutare ).

La 4 septembrie 1998, Larry

Page şi Sergey Brin, doi studenţi la Universitatea Standford din SUA, au lansat proiectul ce urma să se numească Google. Iniţial doar o temă pentru facultate, site-ul a devenit, până la ascensiunea Facebook, cea mai vizitată pagină de internet din lume. Anul acesta s-a atins cota istorică de un miliard de căutări într-o singură zi. Influenţa sa asupra minţii umane a fost recunoscută şi de specialişti. Psihologul american Betsy Sparrow a realizat un experiment şi a concluzionat că „ne amintim mai puţin informaţia pură, ci mai degrabă locul unde o putem găsi". Astfel, spun cercetătorii, internetul a devenit forma primară a memoriei tranzacţionale, unde informaţia este stocată în afara minţii umane.

Înainte şi după Google

În cei peste 10 ani de Google, viaţa celor care au luat contact cu motorul de căutare s-a schimbat radical. Acum, oricine are acces la internet trăieşte în epoca Google. „Cu riscul să fiu blasfemios, aş împărţi epoca modernă în Î.G. -  înainte de Google - şi D.G. - după Google, pentru că nimic nu a mai fost la fel în viaţa noastră după apariţia motorului de căutare. Ca experiment, dacă am încerca să trăim o săptămână fără Google, am realiza cât de mult ne-a schimbat viaţa", spune Cristian China Birta, specialist în social media.

Cosmin Gavrilă (23 de ani), din Bucureşti, a fost mereu o persoană curioasă. „Când eram copil habar n-aveam ce‑i acela un calculator. Ca să aflu ceva citeam o enciclopedie la modă pe atunci, «Arborele Lumii». De acolo mi-am luat toată cultura generală, prin memorare", susţine tânărul. El spune că, în urmă cu 10 ani, cea mai mare distracţie a sa era să reţină capitale şi iubea competiţiile. „Ştii în ce ţară e N'djamena? E în Ciad. De atunci ţin minte lucrurile astea. Aveam o memorie mai bună înainte să caut totul pe internet", spune râzând tânărul.

Situaţia s-a schimbat odată cu vârsta, iar obiceiul de a-şi aminti lucruri a dispărut. „Totul s-a cam fragmentat în capul meu. De când am descoperit internetul, au început schimbările, pentru că la şcoală nu mă mai duceam la bibliotecă şi nu mai căutam cuvinte prin dicţionar. Dacă spunea Google, noi ascultam. Voiam un referat, ne duceam toată clasa cu primul document găsit la o simplă interogare.

Era Dumnezeu pentru noi", povesteşte Cosmin. Cu toate acestea, părţile pozitive există mereu, iar tânărul consideră site-ul un fel de vocea poporului. „Ştii ce au căutat şi alţii înaintea ta, care au avut dilemele tale, şi, dacă pui cap la cap toate informaţiile adunate, ajungi la cel mai potrivit răspuns", explică el. Această comoditate este confirmată şi de psihologul Keren Rosner, din Bucureşti, care susţine că nu mai ştim să învăţăm ca în urmă cu câţiva ani: „Nu mai depunem la fel de mult efort pentru a păstra informaţia în memorie pentru că ne gândim că dăm un search pe Google şi aflăm totul".

Click pentru a mări

Companie devenită verb

Google a pornit la drum în 1998, ca un proiect al studenţilor la Standford, Larry Page şi Sergey Brin. Iniţial numit „BackRub", proiectul şi-a schimbat numele în Google, care se trage de la cuvântul „googol", adică 1 urmat de 100 de milioane de zerouri. În iulie 2006 verbul „to google" a fost inclus în dicţionarele limbii engleze.

O zi pe Google

Influenţa motorului de căutare în viaţa fiecăruia poate fi cuantificată doar gândindu-ne la ultimele 24 de ore. „Pot să enumăr lucrurile făcute pe Google în ultima zi? E-mailul meu este pe Google, aşa că, de fiecare dată când l-am verificat, am folosit serviciile lui Brin şi Page. Am folosit Google Maps ca să găsesc restaurante în München şi ca să mă orientez. Am folosit căutarea de pe Google pentru a găsi filme, am urmărit clipuri pe YouTube. Blogul meu este pe Blogger, deţinut tot de gigantul IT", exemplifică americanul Jeff Jarvis, autorul cărţii „Ce ar face Google?".  În definitiv, revenim la prima folosire a verbului „to google", pe 8 iulie 1998, de către Larry Page: „Have fun and keep googleing!" - „Distraţi-vă şi google-iţi!".

„Acuzăm cărţile că ne-au ucis memoria?"

Avansul tehnologiei şi al motoarelor de căutare în viaţa noastră afectează însă şi calitatea muncii pe care o depunem. De pildă, Cosmin spune că, de multe ori, la facultate nu s-a mai chinuit să documenteze personal proiectele din cauza celor care apelează la „colaje" luate de pe motorul de căutare. „Munca nu se mai vede la fel. Degeaba te-ai chinuit pentru un proiect trei zile la bibliotecă. Un coleg îţi găseşte informaţiile pe Wikipedia şi ia aceeaşi notă. Google diluează valoarea informaţiei şi a efortului, iar asta-i  frustrant", consideră el.

Totuşi, diluarea valorii informaţiei nu trebuie tratată ca o problemă gravă, consideră specialiştii. „Este ca şi cum am acuza cărţile că au omorât puterea noastră de memorare. Căci, înainte de apariţia lor, informaţiile erau stocate în memorie, prin viu grai. Mai acuză cineva cărţile de o astfel de vină? Evident că nu. Aşa se va întâmpla şi cu Google. Ba mai mult, aş spune că ne face un bine. Adică în loc să ne chinuim să memorăm ceva, folosim neuronii pentru a crea conexiuni între lucruri, de a crea plusvaloare", susţine Cristian China Birta.

"Aş împărţi epoca modernă în Î.G. şi D.G.,   înainte şi după Google, pentru că nimic nu a mai fost la fel în viaţa noastră după apariţia acestuia.''
Cristian China Birta specialist social media

Umorul gigantului IT&C

- Google închiriază regulat 200 de capre pentru a „tunde" gazonul din curtea sediului companiei.
- Angajaţii Google pot veni cu câini la muncă, dar pisicile sunt interzise.
- În interiorul campusului din California există o replică în mărime naturală a unui dinozaur T-Rex.
- Primul server Google avea 40 GB şi era găzduit de un dulap din Lego.

Motoarele de căutare au schimbat felul în care abordăm problemele

Un studiu recent spune că motoarele de căutare au modificat felul în care acţionează memoria, întărind ideea potrivit căreia creierul uman se transformă în timp. Oamenii nu mai reţin lucruri, ci pur şi simplu îşi amintesc doar locul unde pot fi găsite. Americanca Betsy Sparrow, coordonatoarea studiului, a demonstrat că, „atunci când sunt confruntaţi cu dileme grele, oamenii tind să apele zela calculatoare sau se gândesc că vor avea acces în viitor la aceste informaţii".

În plus, arată cercetarea, simbioza om-computer este aproape de realizare, deoarece trăim în medii permanent interconectate. „Contăm pe motoarele de căutare aşa cum ne bazăm pe prieteni sau pe colegi de muncă. Dacă nu mai sunt în jurul nostru, uităm tot", a adăugat Sparrow.

Experţii români din domeniu consideră că apelarea la internet pentru a găsi răspuns la orice problemă nu este neapărat un lucru rău. Pentru specialistul în social media Cristian China Birta, Google este „util". „Nu intrăm pe pagina aceasta de internet pentru că ne place cum arată. O accesăm să găsim ceva, activăm funcţia sa utilitară". Cu toate acestea, motorul de căutare nu poate fi tras la răspundere pentru răspunsurile eronate.

Unghiul gândirii, modificat

„Nu Google e de vină pentru ce scriem şi căutăm noi pe internet. El doar ne arată aşa cum suntem când căutăm să înţelegem ceea ce suntem", susţine China Birta. Nici diferenţele faţă de generaţiile trecute nu sunt definitorii. Chiar dacă nu mai ţinem minte atât de multe lucruri, nu ar trebui să ne simţim mai puţin inteligenţi. Specialiştii români sunt de părere că Google nu ne face mai proşti, ci pur şi simplu ne-a schimbat unghiul de abordare, drumul pe care îl parcurgem pentru a ajunge la aceeaşi informaţie.

„Persoanele care sunt interesate de un anumit domeniu pot aprofunda nişa respectivă mult mai bine. Totuşi, unele activităţi care erau pasionante în trecut nu mai sunt la fel de interesante acum pentru unele persoane, din cauza rapidităţii informaţiilor la zi care sunt efemere. Oamenii citesc mai puţine cărţi, iar cei care o fac nu mai sunt admiraţi ca altădată", spune psihologul Keren Rosner.

Cei mai căutaţi termeni

Facebook este cel mai căutat cuvânt în ultimul an, în timp ce pasiunea oamenilor pentru pornografie se poate vedea din numărul mare de interogări făcute pe motorul de căutare. În schimb, în lumea online, Justin Bieber stârneşte mai mult interes decât Dumnezeu.
- Facebook - Două miliarde.
- YouTube - Un miliard.
- Video - 338 de milioane.
- Porno - 277 de milioane.
- Justin Bieber - 30,4 milioane.
- Dumnezeu - 20,4 milioane.