Românii sunt familarizati deja cu sudul Albaniei, mulţi vizitând regiunea în drumul lor spre insulele grecesti de la Marea Ionică. Ce credeţi că i-ar atrage mai mult către Albania?

Nu aş putea spune asta... Practic, singura locaţie cunoscută este Saranda, una dintre cele mai mari două staţiuni estivale (alături de Durres) şi, probabil, cea mai modernă dintre toate. Către aceasta se organizează programe turistice opţionale de o zi cu vaporul dinspre insula Corfu însă, în cele numai câteva ore de stat acolo, nu cred că participanţii au timp să înţeleagă mare lucru despre Albania: beau o cafea şi o bere (mult mai ieftine decât în Corfu), fac un pic de shopping de suveniruri (şi ele foarte accesibile), eventual o baie în mare şi puţină plajă şi... cam atât. Adevăratele atracţii turistice şi, mai ales, ospitalitatea localnicilor, aşteaptă a fi descoperite.

Care sunt principalele atracţii turistice ale Albaniei? Dar care sunt principalele staţiuni care ar atrage românii?

În urmă cu 10-15 ani, Albania practic nu exista pe harta turistică a Europei. Începând cu 2007, asistăm la o creştere spectaculoasă pe segmentul de incoming: în 7 ani (2007-2014) s-a triplat numărul de înnoptări ale turiştilor străini, ajungând la peste 3,3 milioane în 2014. Şi acest număr urcă an de an.

Atracţiile principale se încadrează îndeosebi pe zona turismului estival şi cultural: există trei zone de litoral dintre care două deja binecunoscute în mai multe ţări europene (Durres şi Saranda) pentru plajele întinse de nisip şi raportul excelent calitate/preţ; avem două oraşe medievale (Gjirokaster şi Berat) şi unul antic (Butrint) – toate 3 făcând parte din patrimoniul UNESCO; există, de asemenea, peisaje care-ţi taie răsuflarea, oportunităţi de shopping ieftin, gastronomie, tradiţii…

Ce diferenţiază Albania de alte destinaţii?

Albania nu seamănă practic cu nicio altă destinaţie. Oficial e o ţară musulmană, însă rareori vezi o femeie acoperită, iar moscheile nu sunt mai multe decât bisericile creştine. Nu există niciun fel de restricţii pentru vreun gen de alimente ori băuturi. Combinaţia de munte şi mare se găseşte în toată zona balcanică, însă aici ai sentimentul că natura e nealterată şi respectată. Oamenii sunt extraordinar de ospitalieri. Ca destinaţie nou intrată în circuitul turistic, e încă ferită de influenţele nefaste ale turismului excesiv, ceea ce creează un plus de intimitate şi de linişte, chiar şi în vârf de sezon.

Ce tipuri de pachete turistice oferiţi pentru Albania?

Încă din 2009 am inclus câteva puncte de interes turistic din Albania într-un circuit numit „Expediţie în Balcanii de Vest“, care a punctat mai multe giuvaeruri neşlefuite din zona Balcanilor. În toamna anului 2016 am derulat primul program având ca destinaţie principală Albania – un sejur în Durres combinat cu vizitarea altor locuri din apropiere şi de pe traseul prin Macedonia vecină (Ohrid şi Skopje). Participarea a fost relativ modestă, însă feedback-ul a fost extraordinar. Motiv pentru care îl repetăm şi în acest an.

Care este durata sezonului estival în Albania?

În zonele de litoral clima este asemănătoare celei din alte locaţii din sudul Adriaticii şi al Mării Ionice. Ceea ce înseamnă primăveri timpurii şi toamne lungi şi însorite, iar aceasta se traduce printr-un sezon de circa 6-9 luni pe an. Unele hoteluri de pe litoral rămân deschise tot timpul anului, facilitând turismul social.

În oraşele din interiorul ţării, dat fiind relieful predominant montan, există premisele unor ierni mai aspre, comparabile cu cele de la noi ori din Bulgaria. De aceea, pentru turismul cultural recomandăm evitarea perioadei noiembrie - martie.

Cum sunt tarifele practicate în Albania? 

Pentru plecarea de pe 24 septembrie 2017, când am organizat un grup mare, tarifele pachetelor înca disponibile pleacă de la 229 euro de persoană. Oferta include 5 nopţi de cazare cu demipensiune hotel 3*, transport autocar, ghid, vizitele din program plus o excursie opţională gratuită.

Peste 80% dintre hoteluri au vechime sub 10 ani

Care este nivelul bazei hoteliere: s-a mers pe renovarea hotelurilor vechi sau pe structuri de cazare noi?

Putem spune că practic nu există bază materială veche. Puţinele hoteluri dinainte de 1990 se mai găsesc doar în oraşele principale. Peste 80% dintre hoteluri au vechime sub 10 ani. Din păcate, însă, în multe locuri se construieşte haotic, nu există suficiente spaţii verzi între clădiri iar infrastructura locală e uneori depăşită şi cedează.

 

Care sunt cele mai eficiente mijloace de transport din România către Albania?

Din păcate, acesta este principalul obstacol în creşterea traficului turistic către Albania. Distanţa Bucureşti – Durres este de mai puţin de 1000 de kilometri pe ruta uzuală (Ruse – Sofia – Skopje – Ohrid – Elbasan), însă calitatea precară a drumurilor pe mai multe porţiuni din Bulgaria şi îndeosebi Macedonia, precum şi trecerea prin mai multe controale de frontieră face aproape imposibilă parcurgerea ei într-o zi-lumină. Acesta este unul din motivele pentru care am optat pentru traseu de noapte în cazul programelor noastre. Avem şi două veşti bune: pe ultima porţiune a drumului către Ohrid e în stare avansată constructia unei noi autostrăzi, iar în Albania drumurile nu sunt nicidecum atât de proaste cum se mai vorbeşte uneori. Porţiunile lente se datorează exclusiv reliefului. Există şi un traseu mai scurt şi mai rapid – prin Pristina; însă în acest caz e nevoie de paşaport (numai pentru Kosovo) şi de o altă asigurare pentru autoturism. Subliniez că pentru trecerea frontierei în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Albania este necesar doar un act de identitate.

Durres e aproape de aeroportul internaţional Tirana, însă zboruri directe din România nu există iar legăturile sunt modeste şi scumpe.

Cum stă Albania la capitolul siguranţei turistului?

Am călătorit deja de vreo 10 ori în această ţară, cam peste tot. Nu am avut nicio clipă vreun sentiment de nesiguranţă, nici eu şi nici turiştii mei. Nici vorbă de ameninţări teroriste, de imigranţi, jafuri etc.

Se vorbeşte limba engleză? Dar care sunt alte limbi secundare vorbite?

În hoteluri, restaurante şi în zonele de interes turistic se vorbesc cel puţin engleza şi italiana. Acolo unde nu am reuşit să comunicăm în nicio limbă de circulaţie, localnicii au reuşit să se facă înţeleşi prin gesturi şi amabilitate.

A crescut calitatea serviciilor în ultimii ani? Ce tipuri de hotel predomină?

Calitatea serviciilor creşte evident, atât pe seama interesului acordat de hotelieri, cât şi pe seama înnoirii continue a bazei materiale. Cele mai multe hoteluri sunt clasificate la 3 stele. Există însă un număr semnificativ de hoteluri de 4 stele şi, deocamdată, încă puţine de 5 stele. Sistemul all inclusive – perceput în multe ţări ca destructiv pentru fenomenul turistic – este foarte puţin prezent pe litoralul albanez.

Privind comunicarea în servicii şi semnalizarea rutieră, cum se poate descurca turistul la faţa locului?

Comunicarea funcţionează foarte bine. Semnalizarea rutieră nu diferă de cea din alte ţări europene; există numeroase restricţii de viteză care par sâcâitoare uneori, dar în general sunt justificate. Poliţia rutieră e destul de prezentă pe şosele, cu rolul de a-i disciplina pe localnicii care conduc impulsiv.  Am făcut la volan, în 8 ani, câteva mii de kilometri în acea ţară. De două ori am fost oprit pentru depăşirea vitezei legale, dar de fiecare dată am fost iertat.

De unde vin principalii turişti străini în Albania?

Cei mai mulţi vin din Italia (datorită distanţei scurte şi tarifelor mult mai mici decât în ţara lor). Apoi din ţările ex-iugoslave şi din Europa centrală. O pondere semnificativă a hotelurilor de litoral funcţionează 8-9 luni pe an, prelungind astfel sezonul şi creînd, după cum spuneam mai devreme, premisele turismului social, un fenomen din ce în ce mai dezvoltat în ultimii ani în Europa şi nu numai.