În ograda lui Isărescu

Banca Naţională, altădată zgârcită în declaraţii, vorbeşte acum vrute şi nevrute pe mai multe voci.

Toată lumea s-a obişnuit cu declaraţiile iresponsabile ale politicienilor, ca urmare nu mai dă nimeni doi bani pe ele. La fel, minciunile miniştrilor nu mai constituie o surpriză. O ştire care arată că un membru al Guvernului minte de îngheaţă apele ar ţine prima pagină oriunde în lume, numai în România nu este o ştire, este un fapt banal. Dar până şi la noi exista o instituţie departe de o asemenea imagine: instituţia Mugur Isărescu. Cel mai longeviv guvernator din lume, Mugur Isărescu, s-a identificat cu Banca Naţională. Într-o ţară în care totul este relativ, rigoarea, prudenţa, calculul rece, moderaţia în discurs au rămas timp de 20 de ani mărcile înregistrate ale lui Mugur Isărescu şi ale Băncii Naţionale. Iată că, sub presiunea crizei, regatul de credibilitate al BNR începe să se fisureze. Instituţia, altădată zgârcită în declaraţii, vorbeşte vrute şi nevrute pe mai multe voci!

E adevărat, calitatea dezbaterilor economice l-a îngrozit pe Mugur Isărescu. „Sunt foarte multe confuzii. Societatea românească are nevoie mai mult ca oricând de dezbateri profesioniste şi trebuie să facem eforturi pentru a le traduce într-un limbaj mai accesibil. Nu trebuie să continue trivialitatea dezbaterilor economice. Este un lucru extrem de periculos", spunea guvernatorul acum două săptămâni. Oamenii săi s-au executat şi au ieşit în spaţiul public pentru a ridica nivelul discuţiilor de pe sticlă. Rezultatul îl vedem acum afişat la toate casele de schimb valutar din ţară. Mai bine îi lăsa domnul Isărescu pe tocşoişti să se scalde în „trivialitatea" dezbaterilor economice, ­căci nu ar fi reuşit niciunul să dărâme cursul. Aşa, a trebuit să vină un director de la BNR ca să aprindă fitilul de la butoiul cu pulbere.

Mulţi îl consideră pe Mugur Isărescu drept autor al planului de austeritate pe care Guvernul trebuia să-l pună în aplicare. Cert este că BNR a apărat cât a putut aceste măsuri. Acum, o parte din ele sunt imposibil de aplicat. Fosta „soluţie unică" s-a transformat într-un ghiveci trivial în care tăierile de salarii se însoţesc cu majorări de taxe şi impozite, iar fetişul cotei unice e pe cale să cadă şi el. Devine din ce în ce mai clar că este nevoie de un nou program de măsuri economice pentru 2011, lucru imposibil fără pilonul de credibilitate pe care îl oferă BNR. Dacă în 2010 ne mai cârpim cu ultima tranşă de la FMI, cu alte împrumuturi şi cu tăierea salariilor bugetarilor, în 2011 e nevoie de o altă filosofie economică. Sistemul trebuie resetat pentru ca România să fie capabilă să producă, să iasă din logica subdezvoltării. Nu avem bani, dar ceva-ceva inteligenţă se va mai găsi în ţara asta. BNR are resurse de competenţă. Trebuie ca Mugur Isărescu să-şi strângă repede oamenii de pe ecrane şi să-i pună să se ocupe de ceea ce ştiu mai bine.