Camera Reprezentanţilor a aprobat proiectul de lege privind noi sancţiuni împotriva Rusiei, Iranului şi Coreei de Nord. Cum vor reacţiona Trump şi UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a aprobat proiectul de lege privind noi sancţiuni împotriva Rusiei, în ciuda obiecţiilor preşedintelui Donald Trump. Proiectul, care vizează şi Iranul, şi Coreea de Nord, a fost sprijinit atât de democraţi, cât şi de republicani cu 419 voturi „pentru” şi trei „împotrivă”.

Urmează apoi votul Senatului, care adoptase recent măsuri similare. Dacă trece de Congres, legea ar putea fi expediată Casei Albe într-o săptămână. Se estimează că ambele camere ar putea aduna suficiente voturi pentru a depăşi o eventuală impunere de veto din partea preşedintelui.

 Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancţioneze Moscova pentru ingerinţele sale în campania prezidenţială de anul trecut, a suscitat rezistenţe din partea preşedintelui Donald Trump şi rezerve din partea Uniunii Europene pentru că deschide calea sancţiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia, în special cele care dezvoltă cu Rusia gazoductul Nord Stream.

Propunerile de sancţiuni împotriva Iranului îi vizează în special pe Gardienii Revoluţiei, acuzaţi că susţin terorismul, iar Coreea de Nord este sancţionată pentru testele de rachetă ale acesteia. 

Casa Albă a anunţat că va aştepta votul din Senat şi versiunea finală a legii, înainte să ia o decizie privind semnarea sau respingerea acesteia. Proiectul privind noile sancţiuni şi-a atras atât criticile Rusiei, cât şi ale unor aliaţi europeni, care au semnalat că acestea ar putea afecta proiecte energetice majore în Europa.

   Textul prevede astfel un mecanism inedit care displace Casei Albe: parlamentarii vor să-şi asume dreptul de a se interpune dacă vreodată Donald Trump ar decide să suspende sancţiunile existente împotriva Rusiei. 

 Proiectul de lege a trecut „în ciuda unei presiuni considerabile din partea administraţiei de a elimina prevederea din proiectul de lege referitoare la prerogativele preşedintelui, argumentînd că ea i-ar lăsa acestuia o flexibilitate mai redusă decât cea de care s-ar bucurat predecesorii săi în a decide când şi unde să fie aplicate sancţiunile. Argumentul a fost respins de legislatorii ambelor partide, care au spus că doresc limitări similare şi pentru alte legi, inclusiv una vizând Coreea de Nord.

Democraţii au spus că Trump este un factor ce motivează legea, în timp ce republicanii s-au pronunţat pentru o limitare ce ar urma să devină o nouă practică, indiferent ce cine ocupă Biroul Oval.

Donald Trump ar putea să i se opună prin veto. Dar Congresului i-ar fi suficient să voteze din nou, cu o majoritate de două treimi, pentru a-l depăşi.

Legea va pedepsi orice companie care lucrează nu numai pentru dezvoltare, dar, de asemenea în domeniul modernizării şi cercetării proiectelor legate de Rusia în lume.

Proiectul Nord Stream II este numit în mod specific în proiectul de lege votat drept o ameninţare la independenţa energetică a Europei. Prin felul în care este redactat, proiectul de lege ameninţă firme care lucrează la alte conducte ruseşti, inclusiv Turkish Stream, aflată deja în construcţie, şi chiar la modernizarea vechiului sistem de conducte ce străbate Ucraina.

Profesorul de ştiinţe politice Timothy Frye, de la Universitatea Columbia a declarat pentru publicaţia Foreign Policy că „pentru relaţiile americano-europene, Nord Stream are toate elementele unui probleme cu adevărat dificil de rezolvat”. Congresul trebuie să croiască legislaţia astfel ca aliaţii să se simtă auziţi, dar să rămînă suficient de severă la adresa Rusiei, un fapt, apreciază expertul citat, „foarte complicat, în parte pentru că Europa este divizată în privinţa gazoductului Nord Stream, un proiect sprijint de germani şi austriaci, dar contestat de polonezi, ce se opun creşterii dependenţei energetice a Europei de Rusia”.

Foreign Policy notează că „sprijinul aliaţilor europeni este critic” pentru succesul noilor sancţiuni, iar UE  a criticat legislaţia din cauza a ceea ce au numit potenţialele „consecinţe nedorite” asupra energiei. 

Opt proiecte în care sunt implicate companii europene vor fi afectate în cazul adoptării de către Congresul SUA a proiectului de lege privind noile sancţiuni împotriva Rusiei din sectorul energetic: Liquiefied Natural Gas (Schell şi „Gazprom”), „Blue Stream” (Eni şi „Gazprom”), conducta „Caspian Pipeline Consortium” (Shell, Eni şi „Rosneft” ), „Nord Stream I” (diverse companii europene şi „Gazprom”), „Nord Stream II” (diverse companii europene şi „Gazprom”), prelungirea „Sakhalin 2” (Shell şi „Gazprom”), „Shah Denise” şi „Conducta Caucazul de Sud” (BP şi Lukoil) şi „Zhor Poldi” (BP, ENI şi Rosneft).

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene le-a cerut comisarilor europeni să fie gata în „decurs de zile” să răspundă, întâi căutând să obţină asigurări de la Statele Unite că nu vor fi impuse sancţiuni împotriva companiilor din Uniunea Europeană, iar apoi, dacă proiectul american devine lege, să îl invalideze în baza statutelor europene referitoare la legile extrateritoriale ale unor ţări. Juncker a chemat chiar la măsuri punitive prin intermediul Organizaţiei de Comerţ Mondial.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite