Parlamentari ruşi cer judecarea lui Mihail Gorbaciov pentru dezmembrarea Uniunii Sovietice
0Deputaţii ruşi din Duma de Stat cer condamnarea fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov pentru implicare în dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. Potrivit publicaţiei „Izvestia“, parlamentarii ruşi mizează pe faptul că, în urma unei anchete aflate în desfăşurare, vor fi deschise dosare penale inclusiv pe numele fostului lider sovietic.
Un grup de deputaţi din Duma de Stat a pregătit o cerere adresată procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, de a investiga evenimentele din perioada destrămării URSS şi de a deschide dosare penale inclusiv împotriva fostului preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov.
În cererea lor, deputaţii Evgheni Fedorov, Anton Romanov (de la partidul lui Putin, Rusia Unită ), Ivan Nikitciuk , Oleg Denisenko ( Partidul Comunist ) şi Mihail Degtiarev ( Partidul Liberal Democrat al lui Jirinovski) arată faptul că cetăţenii sovietici au votat într-un referendum în favoarea menţinerii unei de stat unit, dar liderii sovietici de rang înalt au comis acte ilegale care au dus la destrămarea ţării .
" Este nevoie de o analiză juridică cuprinzătoare şi credibilă a evenimentelor din 1991 de o evaluare a instituţiilor statului. Ancheta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare eliminarea voluntară a unor organisme de stat şi falsificarea documentelor privind referendumul“, susţine deputatul rus Evgheni Fedorov.
Gorbaciov este acuzat de crearea Comitetului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al URSS, pe care l-a şi condus, organism care nu a era prezăzut în Constituţia Uniunii Sovietice. Acest Consiliu de Stat a adoptat decretele de recunoaştere a independenţei republicilor baltice. Parlamentarii au specificat procurorului că infracţiunile de acest gen nu se prescriu, iar Mihail Gorbaciov nu are în prezent nici o imunitate în faţa justiţiei .
Mihail Degtiarev speră că ancheta ar oferi, pentru prima dată, o evaluare corectă a evenimentelor din 1991. „ Este important să se facă lumină, deoarece până în prezent nu există o evaluare juridică cu privire la prăbuşirea URSSi . Toate dovezile sugerează că acesta a fost un act planificat, iar cei responsabili trebuie aduşi în faţa justiţiei, inclusiv Gorbaciov“. susţine Degtiarev . Potrivit parlamentarilor, rezultatele anchetei Parchetului ar trebui să fie apoi cuprinse în manualele de istorie ca o interpretare a evenimentelor din 1991 .
După cum a menţionat Mihail Degtiarev, reprezentant al Partidului Liberal-Democrat, „urmările evenimentelor din anul 1991 le resimţim până în prezent. Oamenii din Kiev mor şi vor muri în continuare din vina celor care cu mulţi ani în urmă la Kremlin au decis să destrame ţara”.La 8 decembrie 1991, preşedinţii Rusiei (Boris Elţîn), Belarusului (Stanislav Şuşkevici) şi Ucrainei (Leonid Kravciuk) au semnat Tratatul de la Minsk cu privire la dizolvarea URSS şi formarea CSI . În zilele care au urmat , alte opt republici au aderat la tratat . De 25 decembrie , Mihail Gorbaciov a demisionat din postul de preşedinte al URSS . Toate acestea s-au întâmplat cu toate că în cadrul referendumului din martie 1991 , 77,85 % din cetăţeni sovietici s-au pronunţat pentru menţinerii Uniunii Sovietice , notează „Izvestia“
Pentru locuitorii fostelor state sovietice şi pentru observatorii străini, dispariţia de pe harta lumii a marii puteri a fost o surpriză. Cauzele destrămării sale continuă până în prezent să stârnească controverse. Punctul de referinţă al destrămării este considerat de istorici a fi 12 iunie 1990, când Congresul Deputaţilor Populari a adoptat Declaraţia privind Suveranitatea Federaţiei Ruse. Apoi, în decurs de un an, a avut loc aşa-numita paradă a suveranităţii republicilor din uniune.
Pe 17 martie 1991 s-a desfăşurat primul şi singurul referendum popular din istoria URSS. Cetăţenilor din republicile unionale li s-a propus să-şi exprime părerea cu privire la menţinerea statului unional „într-o formă actualizată”. Şi deşi şase ţări din URSS au refuzat să participe la referendum, peste 70% din cetăţenii celorlalte nouă ţări au votat pentru menţinerea URSS.
La 19 august 1991, anumiţi politicieni din anturajul lui Gorbaciov au anunţat crearea Comitetului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă. Ei au cerut preşedintelui introducerea în ţară a stării de urgenţă sau transmiterea temporară a puterii vicepreşedintelui Ghennadi Ianaev. Aceasta a fost a doua etapă a destrămării URSS, menţionează Aleksandr Ţipko, colaborator ştiinţific la Institutul de Economie din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe.
„Comitetul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă reprezintă într-adevăr unul dintre cele mai bizare evenimente din istoria Rusiei. Oamenii au încercat să salveze URSS. Însă de fapt au intensificat destrămarea sa”.
Înfrângerea puciului a dus în realitate la prăbuşirea puterii centrale a URSS. În decurs de o lună după puci şi-au declarat independenţa toţi liderii republicilor sovietice.
În cele din urmă, rezultatele referendumului popular de păstrare a Uniunii au fost „şterse” de părăsirea de către Gorbaciov a postului de preşedinte al URSS. Strict vorbind, pe baza votului popular, el n-a avut dreptul să-şi părăsească postul în decembrie. Din punct de vedere juridic, hotărârea referendumului a fost mai importantă decât acordul încheiat de cei trei lideri de state în Pădurea Belovej.
Integrarea uriaşului spaţiu euroasiatic la început în Imperiul Rus, apoi în URSS a durat peste 500 de ani. Dezintegrarea marii puteri a durat mai puţin de doi ani, notează Vocea Rusiei.
Gorbaciov refuză să apere ideea reunificării Rusiei cu Crimeea
Fostul conducător al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a refuzat, într-o scrisoare publicată la mijlocul lunii martie, să apere „reunificarea” Rusiei cu Crimeea şi a făcut apel la încetarea „escaladării” crizei ucrainene, care, în opinia sa, ar putea duce la un nou Război Rece.
„Cel mai important este să se oprească escaladarea periculoasă, să se găsească o soluţie pe placul cetăţenilor Ucrainei şi Rusiei, să se împiedice un nou Război Rece”, a scris laureatul Premiului Nobel pentru Pace într-o misivă publicată de cotidianul Komsomolskaia Pravda. „Eu v-aş sfătui mai degrabă să reflectaţi asupra originii reale a evenimentelor actuale. Eu o văd în întreruperea (politicii) Perestroika, în destrămarea fără sens a Uniunii Sovietice” în 1991, a apreciat Gorbaciov.
Citeşte şi:
Preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să readucă în actualitate unele obiceiuri specifice erei sovietice, cum ar fi exerciţiile fizice în masă. Şeful de la Kremlin vrea să lanseze un nou program naţional, cu sloganul „Toată lumea la linia de start!”, în care exerciţiile fizice ale maselor de oameni în stadioane, paradele de atleţi prin Piaţa Roşie şi propaganda naţionalistă ar merge mână în mână.
Memoriile lui Gorbaciov: o lume la răscrucea dragostei şi a trădării
Într-o nouă carte, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov descrie viaţa la Kremlin şi relaţia cu soţia sa, Raisa. Cartea pare a fi o ultimă încercare de a-i convinge pe ruşi să o iubească pe fosta Primă Doamnă a URSS, dar prezintă şi aspecte ale unei conduceri afectate de înşelăciune şi de lupte interne, afirmă „Der Spiegel“.
Continuăm interviul-eveniment cu Nicolae Stroescu Stînişoară cu vastul răspuns al fostului director de la „Europa Liberă“ la întrebarea cum „s-a schimbat politica editorială a postului după numirea lui Mihail Gorbaciov la Kremlin“.
Se încarcă comentariile...
