Le Monde: Discursul public al Kremlinului a devenit isteric în încercarea de a justifica o escaladare necontrolată
0Au trecut două luni de când Vladimir Putin şi-a trimis trupele să atace Ucraina , iar războiul a început deja să se hrănească din propriul impuls. Anunţul preşedintelui american Joe Biden, joi, 28 aprilie, privind asistenţa militară la scară largă în valoare de 20 de miliarde de dolari este dovada acestui lucru.
Creşterea asistenţei militare este impresionantă după ce răspunsul iniţial din partea Occidentului s-a concentrat pe sancţiuni împotriva Rusiei care s-au dovedit insuficiente, scrie publicaţia franceză Le Monde.
Armata rusă face crimele de război banale
Pe 24 februarie, după amorţeala iniţială şi perspectiva unei înfrângeri rapide a forţelor ucrainene, a venit momentul surprizei. Acest lucru a fost facilitat atât de rezistenţa şi eficacitatea ucrainenilor, cât şi de eşecurile inamicului. Fiasco-ul ofensivei de la Kiev, urmat de o retragere mizerabilă şi redistribuire spre Donbass, a demonstrat amploarea abuzurilor atribuite armatei ruse, ceea ce face crimele de război banale.
Atunci perspectiva stabilizării conflictului, a unei încetări a focului sau chiar a unui armistiţiu a devenit iluzorie. Pe partea ucraineană, preţul exorbitant deja plătit de militari şi civili înseamnă că a trecut timpul pentru concesii pentru a evita ce e mai rău. A sosit ceasul unei victorii cu totul de neconceput cu câteva săptămâni mai devreme, pentru care este nevoie de arme grele din Occident.
Eşecurile umilitoare ale Moscovei, precum scufundarea crucişătorului Moskva în Marea Neagră, îl împiedică, la rândul lor, pe Putin să-şi revizuiască obiectivele în jos. Niciun câştig semnificativ nu îi permite astăzi să pună capăt „operaţiunii speciale” lăudându-se cu misiunea îndeplinită. Dimpotrivă, dezamăgirile continuă să isterizeze discursul public rusesc, riscând să justifice o escaladare şi mai necontrolată.
Statele Unite s-au îndepărtat de politica de neutralitate în teatrul european de operaţiuni
Susţinătorii occidentali ai Ucrainei au căzut în această spirală. Exemplul uneia dintre cele mai reticente ţări - Germania - ilustrează clar acest lucru. La sfârşitul lunii ianuarie, Berlinul s-a mulţumit să trimită... 5.000 de căşti, ceea ce a provocat sarcasm din partea ucrainenilor. Pe 26 aprilie, Berlinul a fost de acord cu furnizarea de tancuri Gepard, iar două zile mai târziu, Bundestagul a dat, la rândul său, undă verde aprovizionării cu arme grele, împreună cu partenerii Germaniei.
Statele Unite, care încearcă de mai bine de un deceniu să se retragă din teatrul de operaţiuni european pentru a se reorienta către rivalitatea cu China, au amânat schimbarea. Sunt hotărâte să sprijine Kievul, convinse că s-au îmbarcat în sfârşit pe calea istoriei după o serie de eşecuri atât în Afganistan, cât şi în Irak.
Europenii rămân precauţi din cauza factorilor economici
În solidaritatea lor colectivă cu Ucraina, occidentalii nu „vorbesc întotdeauna pe o singură voce”. Acolo unde americanii acceptă retorica şi scopurile fără nuanţe, inclusiv realizând postulatul unei „Ruşii slăbite” declarat de şeful Pentagonului, Lloyd Austin, europenii rămân mai precauţi.
Tensiunile asupra sectorului gazelor, exploziile suspecte în Transnistria , alte consecinţe ale ostilităţilor nu pot decât să-i îngrijoreze. Mai ales că diplomaţia, aşa cum arată bombardarea Kievului în timpul vizitei Secretarului General al ONU din 28 aprilie, se rezumă până acum la prelungirea războiului prin alte mijloace.