Ce caută Macron în Rusia

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus Vladimir Putin au lăsat la o parte divergenţele şi şi-au dat mâna la Sankt Petersburg, fosta capitală a Rusiei ţariste, cu prilejul unui forum economic.

În pofida relaţiei complicate dintre Paris şi Moscova, Macron şi Putin au lăsat impresia că unele interese şi dosare internaţionale îi apropie.

La un an de la primul tête-à-tête, la Versailles, liderul de la Kremlin l-a primit la Palatul Constantin, care domină Golful Finlandei, pe omologul său de la Élysée.

Prima vizită - de două zile - a lui Emmanuel Macron în Rusia are loc cu ocazia Forumului Internaţional Economic de la Sankt Petersburg.

Flancat de o importantă delegaţie de oameni de afaceri, preşedintele francez a venit în oraşul natal al lui Putin pentru a-şi arăta voinţa de a face comerţ cu Rusia, în pofida sancţiunilor internaţionale impuse acestei ţări în urma anexării Peninsulei Crimeea şi susţinerii separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.

Ţintind cont de acest scop, Macron a evitat abordarea francă a unor subiecte care deranjează ambele părţi şi a insistat asupra implementării unor „iniţiative comune“ în dosarele iranian, sirian şi ucrainean.

Merkel şi Abe au început deja să-şi dezgheţe contactele cu Moscova, iar Macron se teme să piardă avantajul pe care Franţa l-a avut întotdeauna cu Rusia

Aleksandr Baunov, analist la Centrul Carnegie, pentru AFP

Cancelarul german Angela Merkel a fost primită acum o săptămână la Soci de către Vladimir Putin, întâlnirea fiind dominată de construcţia gazoductului Nord Stream 2, în timp ce premierul nipon Shinzo Abe este la rândul său un invitat de onoare al Forumului Internaţional Economic de la Sankt Petersburg.

Cincizeci de contracte

În pofida sancţiunilor internaţionale aplicate Rusiei, Macron s-a declarat deschis continuării afacerilor cu această ţară.

Odată ajuns la Palatul Constantin, liderul de la Paris a anunţat semnarea a aproximativ 50 de contracte.

Conform unui anunţ făcut la mijlocul lui mai, Rosneft şi Total au ajuns la un acord pentru livrarea a 4,8 - 10,8 milioane de tone de petrol anual în Germania prin conducta Drujba, construită în anii 1960.

„Iniţiative comune“

„Relaţiile noastre se dezvoltă în pofida dificultăţilor“, a apreciat Putin, pledând pentru abordarea unor „subiectele internaţionale-cheie, a căror soluţie este în interesul Franţei şi al Rusiei“.

„Indiferent că este vorba despre Ucraina, Orientul Mijlociu, criza iraniană şi situaţia din Siria, că este vorba despre modul în care vedem multilateralismul contemporan, eu cred că este necesar să acţionăm în vederea unor iniţiative comune“, a reacţionat Macron, la începutul întâlnirii, potrivit AFP.

Iran, Siria, Ucraina, atacurile cibernetice

Un punct de convergenţă a apărut între cei doi şefi de stat odată cu decizia omologului lor american Donald Trump de a-şi retragere ţara din acordul nuclear iranian.

Moscova şi europenii par, asupra acestui punct, să se afle pe aceeaşi linie, ţintind să păstreze acordul iranian, notează AFP.

Discret în public în legătură cu acordul iranian, Putin a participat în schimb la numeroase discuţii pe această temă în ultimele zile.

Macron s-a pronunţat pentru „completarea“ acestui acord, în timp ce Putin şi-a reafirmat dorinţa menţinerii documentului, cu discutarea, în mod independent, a trei chestiuni ridicate de europeni, şi anume neproliferarea nucleară după 2025, armele balistice iraniene şi activitatea regimului de la Teheran în Orientul Mijlociu.

În ceea ce priveşte Siria, unde armata rusă i-a permis liderului regimului de la Damasc Bashar al-Assad să preia controlul asupra unei părţi importante a teritoriului sirian, cei doi preşedinţi au convenit asupra deblocării negocierilor prin înfiinţarea unui mecanism de coordonare a celor două formate concurente: cel de la Astana - dus de Rusia, Iran şi Turcia - şi cel al „small group“, cuprinzând Franţa, Marea Britanie, Statele Unite şi Arabia Saudită.

Vorbind despre Ucraina, Macron şi Putin au pledat doar pentru respectarea Acordurilor de la Minsk şi continuarea eforturilor politice în vederea unei „soluţionări paşnice“ a conflictului armat din estul ţării vecine.

Cei doi preşedinţi s-au arătat dispuşi să cadă la pace şi într-un domeniu care naşte numeroase dispute, şi anume activitatea cibernetică în scop ostil. Ei s-au pronunţat pentru „reguli comune“ şi „schimburi de informaţii“.

Din nou în Rusia?

Îndemnat de ONG-ul Human Rights Watch (HRW) să „nu se trădeze“ şi să vorbească despre drepturile omului cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu activistul rus Aleksandr Cerkasov şi cu Natalia Soljeniţîna, văduva lui Aleksandr Soljeniţîn, laureat al premiului Nobel pentru literatură şi disident sovietic.

Macron a numit-o pe Natalia Soljeniţîna „ecoul unei voci care a marcat secolul XX şi care continuă să strălucească în secolul nostru“.

Cu trei săptămâni înainte de startul Campionatului Mondial la Fotbal, care va avea loc din 14 iunie şi până pe 15 iulie în 11 oraşe din Rusia, HRW a îndemnat la boicotarea ceremoniei de deschidere, din cauza susţinerii lui Bashar al-Assad de către armata rusă.

Având relaţiile tensionate cu Rusia din cauza tentativei de otrăvire a fostului spion rus Serghei Skripal în teritoriul britanic, Guvernul de la Londra a luat deja o decizie similară pentru întreg turneul. Islanda s-a solidarizat cu Marea Britanie.

Macron, în schimb, a promis că se va întoarce în Rusia dacă echipa naţională a ţării sale va trece de sferturile de finală, spunând chiar că ar fi o nouă oportunitate de a-l „revedea pe preşedintele Putin“.

În pofida poziţionării francezilor de partea britanicilor în cazul Skripal, „solidaritatea are limitele sale“, comentează Le Monde anunţul lui Macron cu privire la posibila sa reîntoarcere în Rusia.

Per ansamblu, preşedintele Franţei a spus că respectă „rolul consolidat“ obţinut de Rusia în regiunea sa şi în lume, mai ales în Orientul Mijlociu.