Întâlnirea Putin-Merkel, un dialog al surzilor
0
Tensiunea a fost palpabilă în timpul întrevederii, din staţiunea de la malul Mării Negre, Soci, dintre cancelarul Germaniei şi preşedintele Rusiei, susţin jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă comună.
Rusia a intrat într-un fel de febrilitate diplomatică, iar analiştii susţin că nu este exlus ca Vladimir Putin să-şi fi dat seama de riscurile unui regim de izolare a sa pe plan internaţional.
Liderul de la Kremlin s-a exprimat încă de la începutul lunii martie, în favoarea „normalizării relaţiilor dintre Rusia şi Germania“, Moscova încercând un „dezgheţ“ cu Occidentul după ce resetarea cu SUA nu a ieşit aşa cum se aştepta. Angela Merkel este însă liderul european care îi inspiră lui Putin cel mai mult respect, dat fiind cultul lui pentru “şefii puternici”.
Probabil că în virtutea acestui statut Angela Merkel îşi permite să fie mai directă şi chiar mai critică decât alţi lideri europeni faţă de liderul de la Kremlin. De exemplu, cancelarul german i-a cerut lui Putin să intervină pentru a opri persecuţiile la care sunt supuşi homosexualii în Cecenia.
Cancelarul german a vorbit de asemenea despre rolul important al organizaţiilor nonguvernamentale în cadrul societăţii civile şi a spus că cetăţenii ar trebui să aibă dreptul de a se aduna şi de a demonstra. Merkel a reuşit o dublă performanţă: aceea de a fi în acelaşi timp un interlocutor privilegiat al lui Vladimir Putin dar şi un ardent adept al menţinerii sancţiunilor faţă de Moscova.
„Rusia este un partener important, dar sancţiunile ar putea fi ridicate doar după ce acordurile de pace de la Minsk vor fi implementate complet. Atingerea acestui punct este obiectivul meu“, a declarat Merkel. Ea a subliniat că nu este mulţumită de stadiul discuţiilor în cadrul "Formatului Normandia", între Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa, dar că rămâne cel mai bun forum pentru discuţii privind situaţia din estul Ucrainei.
"Există diferenţe fundamentale de opinie între noi şi Rusia privind cauza conflictului din Ucraina. Germania crede în legitimitatea democratică a guvernului ucrainean. Dar toate părţile vor să împiedice o escaladare a conflictului, iar discuţiile în formatul Normandia au ajutat în această privinţă", a spus Merkel.
Întrebată despre posibilitatea redactării unui nou acord privind privind pacea în estul Ucrainei, Angela Merkel a spus ferm că este împotriva acestui demers.
Jurnaliştii au fost însă mai mult interesaţi de războiul hibrid pe care Rusia îl desfăşoară în afara graniţelor sale. Dar Angela Merkel nu s-a arătat îngrijorată de o posibilă implicare a Rusiei în alegerile din Germania. „Nu sunt o persoană temătoare şi vom contracara cu fapte informaţiile care nu sunt de încredere“, a spus oficialul german.
Comunitatea „ruşilor germane“ s-ar putea dovedi un cal troian al Rusiei lui Vladimir Putin pe scena politică germană în anul electoral 2017, potrivit Bloomberg.
Se estimează că cel mai mare grup minoritar cu drept de vot din Germania e format din circa 2,5 milioane de alegatori care vorbesc limba rusă. Majoritatea acestora sunt urmaşii germanilor care s-au mutat în Rusia imperială, urmaşi care au revenit în masă, în Germania, după sfârşitul războiului rece.
Iar în momentul actual trei din cinci membri ai acestei comunităţi consideră că televiziunea rusă este mai credibilă decât media germane, iar două cincimi declară că televiziunea rusă este principala lor sursă de ştiri, conform unei organizaţii din Bonn, Fundaţia Boris Nemţov pentru Libertate.
Bloomberg susţine că o cursă electorală strânsă ar permite Kremlinului să joace cartea minorităţii vorbitoare de limbă rusă.
Vladimir Putin a răspuns că acuzaţiile conform cărora Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale de anul trecut din SUA sunt bazate pe zvonuri. Moscova nu vrea ca puteri străine să se implice în politica rusă, a mai spus Putin. Aceasta a fost a doua vizită în Rusia a cancelarului Merkel, după ce Moscova a anexat Crimeea în primăvara lui 2014.
Se încarcă comentariile...
