"Caut de lucru în Spania"

Pornind de la premiza că în Spania locurile de muncă nu ţi se oferă pe tavă, aşa cum cred mulţi români înainte de a pleca din ţară, iată câteva modalităţi prin care un imigrant

Pornind de la premiza că în Spania locurile de muncă nu ţi se oferă pe tavă, aşa cum cred mulţi români înainte de a pleca din ţară, iată câteva modalităţi prin care un imigrant român îşi poate căuta de lucru.

Pentru românii care pot lucra legal în Spania, destul de rentabile sunt serviciile oferite de agenţiile de plasare a forţei de muncă. "Dintre solicitanţii care ne lase CV-urile, 75% sunt imigranţi", ne dezvăluie Maite Ortiz, secretară la o firmă de plasare din Tarragona. "Din păcate, companiile care au nevoie de personal ne cer să le găsim spanioli.

Astfel, multe dosare ale străinilor rămân în arhivă, fără să le oferim o soluţie". Din experienţa acumulată, Maite şi-a făcut o idee despre profilul imigranţilor din toate colţurile lumii, care doresc un loc de muncă. "De exemplu, africanii, de obicei, au cv-urile făcute prost, şi fără consitenţă, în timp ce latino-americanii au tendinţa de a exagera", explică Maite.

Despre români, numai de bine

"În comparaţie cu alţi imigranţi, românii care colaborează cu noi sunt educaţi şi politicoşi. Mai mult, cunosc limba spaniolă şi au experienţă în diverse domenii în Spania. Sunt cu un pas în faţa celorlaţi imigranţi, datorită pregătirii profesionale pe care o au. Cei mai mulţi sunt electricieni, mecanici sau au experienţă în domeniul construcţiilor ", dezvăluie Maite.

"Nu cu mult timp în urmă, unul dintre clienţii noştri, o companie multinaţională, ne-a cerut să-i angajăm străini din Europa de Est. Nu mai doreau marocani", explică Maite. În astfel de cazuri, salariile sunt mici şi neatractive pentru spanioli, iar imigranţii sunt o soluţie pentru angajatori. Este vorba despre posturi necalificate, în fabricile unde se lucrează în schimburi.

Însă, mulţi dintre imigranţi nu ştiu că aceste firme sunt private şi câştigă din contractele încheiate cu multinaţionale. Acestea din urmă sunt cele care dictează profilul candidatului. "Noi nu avem nicio obligaţie să le găsim un loc de muncă, aşa cum crede o mare parte dintre românii care vin la noi, sfătuiţi în general de asociaţii. Când există oportunităţi, întotdeauna îi sunăm. Firma noastră nu încasează comision de la cei celor cărora le găseşte o slujbă, ci de la angajator", clarifică Maite situaţia.

Prietenii şi cunoştinţele sunt recursurile celor "fără acte"

Românii fără autorizaţie de muncă apelează în general la cunoştinţe şi prieteni. "Cel mai rapid, profitabil şi ieftin este să ai multe cunoştinţe, care la rândul lor să ştie pe cineva capabil să te ajute, sau să fi auzit de vreun loc vacant", cum explică Ioana F., care caută de lucru de două luni. "Eu mi-am lăsat cv-ul la mai multe restaurante.

E mai bine daca te recomandă cineva. De multe ori, cei care angajează nici nu se uita pe cv şi nici nu sună", dezvăluie Ioana. De asemenea, unul dintre primele recursuri al românilor pentru a găsi de muncă sunt anunţurile redactate chiar de ei.

"Româncă se oferă pentru servicii de curăţenie. Puteţi suna la… " sau "Român serios se oferă pentru orice muncă. Puteţi suna la…", sunt formulările de anunţuri cel mai des întâlnite prin autogări, baruri, sau pe stâlpurile din intersecţii.

Internetul, o variantă mai puţin folosită

Cei cu acces la Internet vizitează paginile spaniole dedicate bursei locurilor de muncă. Numărul românilor nu este foarte mare, în comparaţie cu cel al imigranţilor veniţi din America Latina, cunoscători ai limbii spaniole şi cu abilităţi pentru a completa formularul de înregistrare. Pe net întâlnim români cu precădere, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani.

Unii îşi publică chiar şi pozele sau numărul de înregistrare al permisului de muncă, în speranţa că vor fi mai convingători. Cei mai mulţi sunt şoferi sau electricieni cu experienţă. Româncele care-şi caută un loc de muncă prin intermediul internetului sunt puţine iar majoritatea opteză la un post de ospătar.

Câteva, cu un cv impresionant, cunoscătoare de limbi străine, experienţă în domeniul administrativ sau educaţional, tind la posturi de secretară sau profesor. "Farmacistă licenţiată în România, cu experienţă în domeniul farmaceutic, cunoscătoare a patru limbi străine, participări şi premii la congrese, 29 de ani, permis de muncă, extrovertită şi dinamică", spune un anunţ de pe www.computrabajo.es.