„Washington Post“: Cine pierde şi cine câştigă de pe urma preţului scăzut al petrolului
0Preţul petrolului care se micşorează de la zi la alta scoate sute de miliarde de dolari din buzunarul exportatorilor de petrol şi al companiilor producătoare şi oferă impulsul necesar pentru economiile aflate în declin din Europa şi Japonia. Iar consumatorii americani sunt la începutul sezonului cumpărăturilor, notează „Washington Post“, analizând efectele costului din ce în ce mai mic al barilului de ţiţei.
Rezultatul scăderii preţului petrolului poate reprezenta cel mai mare transfer de avere din istorie, cu potenţialul de a remodela totul: de la discuţiile privind programul nuclear al Iranului, până la politica Rezervei Federale americane de a „reîntineri“ economia SUA.
Preţul petrolului a scăzut cu aproape 40% de la ultimul vârf pe care l-a înregistrat la mijlocul lunii iunie. S-a prăbuşit săptămâna trecută după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a votat să continue aceeaşi rată de producţie. Acest lucru a continuat o tendinţă influenţată de o economie globală slabă şi de extinderea furnizării de energie pe plan local în SUA.
Cât de jos vor coborî preţurile?
Întrebarea cu care se confruntă investitorii, companiile şi legiuitorii este cât de jos vor coborî preţurile petrolului şi pentru câtă vreme? În fiecare zi, şoferii americani economisesc 630 de milioane de dolari pe benzină, comparativ cu ce plăteau în iunie, şi această sumă va ajunge la 230 de miliarde în cazul în care preţurile rămân atât de scăzute timp de un an. Mare parte din această sumă se va vărsa în economie, gospodăriile cu un venit scăzut şi care trăiesc dintr-un buget restrâns cel mai probabil folosind banii economisiţi pentru a cumpăra alimente, haine sau altele necesare.
Luni, preţul mediu pe un galon (3,7 litri) de benzină costa 2,77 dolari, fapt care preconizează că preţurile vor mai putea scădea cu încă 10-20 de cenţi. Oricum, marilor companii americane le convine. De exemplu, fiecare cent scăzut din preţul combustibilului înseamnă economii de 40 de milioane de dolari pentru Delta Air Lines, a mărturisit directorul executiv al companiei într-un interviu recent oferit canalului de televiziune CBS.
„În ciuda câştigurilor impresionante din ultima vreme în producţia de gaz natural şi ţiţei, SUA încă este un importator de energie. Drept rezultat, preţurile în scădere pentru energie sunt benefice pentru economia noastră şi ar trebui să fie un impuls puternic pentru cheltuielile consumatorului“, a declarat luni William C. Dudley, preşedintele Federal Reserve Bank din New York.
Deşi căderea preţului petrolului scade inflaţia, Rezerva Federală tindă să vadă asta ca pe un efect de scurtă durată care nu va modifica politica ei. Totuşi, potrivit lui Dudley, „scăderea preţului petrolului ar putea ajuta şi la convingerea“ băncilor centrale europene şi japoneze să implementeze înlesniri monetare cât timp preţul petrolului rămâne scăzut.
Consecinţele declinului preţului petrolului sunt evidente şi în politică
La costul actual, profitul anual al membrilor OPEC ar scădea cu 590 de miliarde de dolari, bani care, în schimb, vor rămâne acasă la cei mai mari importatori de petrol, conduşi de SUA, China şi Japonia, potrivit „Washington Post“.
Mărimea economiei globale va fi, cu uşurinţă „cu 0.5-1% mai mare ca rezultat al declinului preţului petrolului“, scria Andrew Kenningham, economist senior pentru „Capital Economics“ din Londra.
Scăderea de 40 de procente în preţul internaţional al petrolului de tip Brent, din ultimele cinci luni, va reduce profitul anual pentru producătorii lumii cu 1,5 trilioane de dolari. „Aceste pierderi sunt incredibile“, scria investitorilor Edwuard Yardeni, preşedintele Yardeni Research.
Printre perdanţi se numără şi Rusia, unde valoarea rublei scade, iar inflaţia a ajuns la mai mult de 8% şi unde preţul petrolului a afectat şi mai mult economia decât sancţiunile impuse de Occident.
În Iran, ţară a cărei economie şi buget al guvernului se bazează pe vânzarea de petrol, preţul scăzut poate intensifica efectul sancţiunilor care au înfrânat exporturile de petrol într-un efort de a pune presiune asupra regimului, pentru a se ajunge la un acord diplomatic privind programul nuclear.
În Venezuela, profiturile în scădere din petrol au exacerbat criza economică care este legată şi de subvenţiile de combustibil, controlului preţurilor şi programelor sociale generoase.
În SUA, există şi perdanţi, în special din domeniul petrolului. Halliburton a pierdut 44% din valoarea companiei din 23 iulie încoace. Continental Resources, un producător de petrol din regiunea Bakken din Dakota de Nord, deja îndatorat, a pierdut jumătate din valoarea sa din 29 august. Chiar şi BP, o companie mare, integrată, şi-a pierdut un sfert din valoare în doar câteva luni.
„Totul s-a petrecut atât de repede, este un şoc pentru sistem“, mărturiseşte Scott D. Sheffield, directorul executiv al Pioneer Natural Resources. Sheffield spune că dacă preţul petrolului ar fi rămas între 90 şi 100 de dolari pe baril, Pioneer şi-ar fi adăugat încă zece platforme la flota sa de 40. Acum, spune el, vor aştepta înainte să anunţe planurile de cheltuieli ale capitalului, în februarie 2015.
OPEC a decis să menţină fluxul
Săptămâna trecută, perspectiva preţului scăzut al petrolului pe o perioadă mai mare de timp a devenit aproape certă când OPEC a decis să menţină fluxul, în loc să-l reducă pentru a impulsiona creşterea preţului.
Arabia Saudită, producătorul de top al OPEC, cu o producţie de aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi, de obicei îşi ajustează producţia pentru a ţine sub control oscilaţiile preţului. Însă Regatul s-a îngrijorat că producţia va continua să crească în afara OPEC, reducând astfel prezenţa organizaţiei pe piaţa mondială. Aşa că Arabia Saudită a ales să lupte pentru cota sa de piaţă lăsând preţurile să scadă.
Acest lucru ar putea reporni cererea globală de petrol, în acest moment aflată la aproximativ 94 de milioane de barili pe zi. Însă, de asemenea, ar putea încetini sau chiar opri creşterea rezervelor de petrol la nivel global.
Care este cel mai mare scop al acestei strategii? Petrolul din şist bituminos al SUA, care a crescut de la o cantitate neglijabilă în urmă cu şase ani, la 4 milioane de barili pe zi, aproape jumătate din producţia americană de petrol şi mai mult decât oricare alt membru OPEC, în afară de Arabia Saudită. Alte proiecte de petrol scump, cum ar fi nisipurile petrolifere ale Canadei, ar putea fi reduse sau amânate.
Însă preţurile petrolului au oscilat mereu, de la o extremă la altă. E nevoie de ani întregi pentru ca preţul să schimbe planurile de explorare şi nivelurile producţiei. Companiile de explorare americană poate ar reuşi să reziste mai bine în faţa preţului scăzut al petrolului decât membri OPEC care au nevoie de profiturile din petrol pentru a-şi echilibra bugetele şi a-şi menţine cetăţenii mulţumiţi. O analiză Citibank spune că preţul curent nu va elimina creşterea producţiei petrolului din şist bituminos din SUA, ci doar o va scădea cu 30%.
În cadrul OPEC a existat discordie. „Nu este bine pentru OPEC. Unii dintre colegii noştri din OPEC cred că ar trebui să aşteptăm să vedem reacţia pieţei, mai ales în investiţiile în petrolul din şist bituminos din SUA“, a declarat ministrul Petrolului iranian, Bijan Namdar Zanganeh, într-un interviu. El a adăugat că „este o problemă foarte riscantă“ ce ar putea avea rezolvare în „ani, nu luni“.
Preţul scăzut ar putea dăuna investiţiilor
Există riscuri şi în SUA. Kathy Jones, strateg al veniturilor fixe la „Charles Schwab“, spune că în timp ce preţurile scăzute ale petrolului impulsionează cheltuielilor consumatorilor, ce reprezintă 68% din economia SUA, ar putea leza şi investiţiile, care sunt foarte mari în afacerile cu petrol. Ea a mai adăugat că firmele de gaz şi petrol reprezintă 15% din indexul american Barclay, dublu de cât era în urmă cu doar câţiva ani.
Deşi analiştii spun că producţia globală funcţionează la aproape două milioane de barili pe zi, abia 2% din cererea mondială, mici schimbări economice sau o nouă grevă civilă paralizantă din Libia ar putea micşora această margine.
Pe de altă parte, excedentul brusc, deşi mic, ar putea creşte dacă Libia se întoarce la stilul de producere de dinainte, dacă Irakul continuă să-şi extindă producţia din rezervoarele ieftine sau dacă Iranul încheie o înţelegere privind programul nuclear ce ar ridica sancţiunile şi ar permite o creştere a exporturilor, notează „Washington Post“.
Ministrul Petrolului din Iran a declarat în interviul dat pentru „Argus Global Markets“ că ţara ar putea creşte oferta de petrol cu un milion de barili pe zi în doar două luni.
Robert McNally, preşedintele firmei de consultanţă Rapidan Group, spune că OPEC pare să lase ţările din afara organizaţiei să rezolve surplusul de pe piaţă şi a surprins industria neprogramând o altă întâlnire până pe 5 iunie 2015. „Acesta a fost un semnal clar transmis de OPEC“, a declarat el.
Citeşte şi:
Preţul unui baril de ţiţei a scăzut 65 de dolari pe bursa de la New York, în vreme ce ţiţeiul Brent, tranzacţionat la Londra, a ajuns la 67 de dolari, minimul ultimilor cinci ani, ca urmare a deciziei OPEC de săptămâna trecută de a nu scădea producţia, a producţiei mari din zăcăminte neconvenţionale, provenită din SUA, şi a unor date economice mai slabe din China.
Rubla are cea mai mare cădere din 1998 încoace, pe fondul scăderii preţului petrolului
Dolarul a crescut cu aproape 4% faţă de rublă, preţurile petrolului pe plan mondial scăzând şi mai mult valoarea monedei ruseşti, notează „Fortune“ într-o analiză a problemelor economice din Rusia.
Preţul petrolului aruncă în aer credibilitatea OPEC
Dacă statele membre ale Organizatiei Ţărilor Exportatoare de Petrol nu vor decide, astăzi, scăderea producţie cu 1 milion de barili pe zi, analiştii se aşteaptă la consecinţe imprevizibile.
Se încarcă comentariile...
