Ruşii şi americanii, între război şi pace Analiză

SUA şi Rusia vor negocia, pe 10 ianuarie, în legătură cu tensiunile de la graniţa ruso-ucraineană. Până  una lata, cele două prţi duc un război mediatic. Acţiunile lui Putin sugerează că obiectivul lui real nu este să cucerească Ucraina şi s-o anexeze Rusiei, ci să schimbe aranjamentul de securitate post-Război Rece din estul Europei.

 Acest aranjament a lăsat Rusia în postura de a fi cea care acceptă regulile, fără a avea prea multe de spus în materie de securitate europeană, care e centrată pe NATO. Dacă va reuşi să ţină NATO afară din Ucraina, Georgia şi Moldova, şi rachetele americane cu rază medie afară din Europa, el crede că atunci ar putea repara o parte din daunele suferite de securitatea Rusiei după terminarea Războiului Rece.

Acuzaţiile Moscovei 

Alianţa Nord-Atlantică se pregăteşte pentru un conflict armat la scară largă cu Rusia, a declarat adjunctul ministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, în timpul unui briefing cu ataşaţii militari şi reprezentanţii ambasadelor străine acreditate la Moscova.

„Construirea militară a blocului a fost complet reorientată spre pregătirea pentru un conflict armat amplu şi de mare intensitate cu Rusia” – a subliniat Fomin.

Potrivit afirmaţiilor acestuia, în documentele doctrinare ale NATO din ultimii ani, de exemplu, în strategia militară a NATO din 2019, Federaţia Rusă este identificată direct, fără echivoc, ca principala sursă de ameninţare la adresa securităţii coaliţiei”. În acelaşi timp, a subliniat Fomin, „Declaraţia de la Roma rămâne în continuare în vigoare”.

„În aceasta se stabileşte că Rusia şi Alianţa nu se consideră una pe cealaltă ca adversar. Această poziţie a fost confirmată la summitul Consiliului Rusia-NATO din 2010 de la Lisabona” – a amintit adjunctul ministrului rus al apărării. Provocările deliberate ale Alianţei Nord-Atlantice în apropierea graniţelor ruse se pot transforma, cu o mare probabilitate, într-un conflict armat – a adăugat Fomin.

„Recent, alianţa a trecut la practica provocărilor directe, încărcată cu un risc ridicat de escaladare într-o confruntare armată” – a declarat Fomin, luni, în timpul briefingului pentru ataşaţii militari şi reprezentanţii ambasadelor străine acreditate la Moscova. Ca exemplu, el a citat încercarea distrugătorului britanic HMS Defender din 23 iunie 2021 de a pătrunde în apele teritoriale ale Rusiei în zona Capului Fiolent de pe coasta Crimeei.

„Semnificativ este  faptul că acţiunile navei Forţelor Maritime Militare ale Marii Britanii au fost asigurate de aeronava americană de recunoaştere strategică RC-135” – a declarat Fomin. Potrivit afirmaţiilor sale, în regiunea Mării Negre, comparativ cu anul 2020, intensitatea utilizării aeronavelor de recunoaştere a crescut cu peste 60 de procente, iar numărul de zboruri a crescut de la 436 la 710.

Prezenţa în apele Mării Negre a navelor şi a vaselor auxiliare ale statelor NATO neregionale, potrivit ministrului adjunct, „a căpătat un caracter permanent”. „Din ianuarie şi până în decembrie anul curent au avut loc 30 de intrări ale navelor NATO, iar 2020 au fost 23. Durata totală a şederii a fost de peste 400 de zile, mai mare comparativ cu 2020 – când a fost de 359 de zile” – a mai spus Fomin.

El a subliniat, de asemenea, că, după ce SUA s-au retras din Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie şi cu rază scurtă de acţiune, NATO a ignorat iniţiativa preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a impune un moratoriu asupra desfăşurării de noi rachete cu rază medie şi mai scurtă de acţiune în Europa şi posibilitatea de a dezvolta măsuri de verificare reciprocă pentru eliminarea preocupărilor existente. „Este puţin probabil ca desfăşurarea unor astfel de rachete în Europa să sporească securitatea NATO” – a conchis Fomin.

Rusia acceptă discuţiile cu NATO dar crede că ar putea fi din nou ”trasă pe sfoară”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să convoace Consiliul NATO-Rusia pe 12 ianuarie şi este în contact cu Moscova pe acest subiect, au anunţat diplomaţi de la Bruxelles citaţi de France Presse.

Luni, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a anunţat că a primit o propunere din partea NATO de a începe negocierile iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că negocierile cu NATO au sens şi că aranjamentele sunt puse la punct prin intermediul canalelor diplomatice.

În ultimele luni, Jens Stoltenberg a propus în repetate rânduri Moscovei să reia dialogul în cadrul acestui organism de cooperare creat în 2002, în prezent suspendat din cauza conflictului din Ucraina, însă autorităţile ruse nu au răspuns favorabil. Se pare că pentru această întâlnire convocată pe 12 ianuarie Bruxellesul e " în contact cu Rusia", a indicat un oficial NATO sub protecţia anonimatului.

La mijlocul lunii decembrie, Rusia a prezentat două proiecte de tratate, unul destinat Statelor Unite, celălalt NATO, în care îşi prezintă cererile de obţinere a unor garanţii care să ducă la detensionarea situaţiei. Aceste documente interzic extinderea NATO, în special către Ucraina, şi limitează cooperarea militară occidentală în Europa de Est şi fostele ţări membre ale URSS fără a impune măsuri similare Rusiei. Reuniunea din 12 ianuarie este prima propusă de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg după ce Rusia şi-a anunţat solicitările. În aceaşi zi este programată şi o întâlnire a Comitetului Militar al NATO, care reuneşte şefii de stat major ai apărării din cele 30 de ţări membre.

Moscova mimează negocieri

Joi, Jens Stoltenberg şi-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi hotărârea de a proteja toţi aliaţii NATO împotriva acţiunilor Rusiei, afirmând în acelaşi timp că este întotdeauna deschis pentru un dialogul cu Rusia.  În replică, luni Kremlinul a anunţat că are sens pentru Rusia să poarte negocieri cu NATO pe tema garanţiilor de securitate pe care le solicită din partea Occidentului, dincolo de negocierile bilaterale cu Statele Unite ale Americii, transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aranjamentele sunt puse la punct prin intermediul canalelor diplomatice iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat de partea sa convorbiri cu Statele Unite luna viitoare asupra unei liste de garanţii de securitate pe care Moscova le doreşte de la Washington. 

El a precizat că discuţiile vor avea loc imediat după sărbătorile de Anul Nou în Rusia. Totuşi, aşteptările Moscovei nu sunt mari : Rusia are îndoieli serioase că cererea sa de "neextindere a NATO spre Est" nu va fi ignorată, a declarat Lavrov într-un interviu exclusiv cu Vladimir Soloviov pentru canalul YouTube "Soloviov Live", adaugă la rândul său agenţia oficială de presă rusă TASS. 

"Cunoaştem capacitatea Occidentului de +a ne trage pe sfoară+ la orice întrebări care sunt incomode pentru ei", a declarat el. În fine, luni Turcia a cerut Rusiei să renunţe la pretenţiile sale "unilaterale" şi să aibă o abordare mai constructivă pentru a ieşi din impasul în care se află cu puterile occidentale şi NATO în privinţa Ucrainei, transmite AFP. 

"Pentru ca o propunere să fie acceptată, ea trebuie să fie acceptabilă pentru cele două părţi", a declarat ministrul afacerilor externe turc, Mevlut Cavusoglu, în contextul în care Consiliul NATO-Rusia - organism de consultări între cele două părţi, creat în 2002 - s-ar putea reuni la 12 ianuarie. Rusia şi NATO "trebuie să se aşeze la masă cu propuneri pe care cele două părţi să le poată accepta (...) O abordare unilaterală şi constrângătoare nu va fi acceptabilă, indiferent din ce parte vine ea", a avertizat Cavusoglu - a cărui ţară este membră a NATO -, apreciind că problema ucraineană nu este "unilaterală".

Analiştii spun că nu este foarte clar ce este de negociat în acest moment cu Rusia în momentul în care are armament concentrat şi trupe la frontierele Ucrainei. Practic, cere abandonarea Ucrainei din punct de vedere al aspiraţiilor pro occidentale ale unui stat suveran, precum şi renunţarea la planurile de întărire a apărării militare a ţărilor de pe flancul estic. S-ar putea ca aceasta să fie doar o manevră de a câştiga timp sau de a-i oferi lui Putin o strategie de ieşire relativ decent din punct de vedere al opiniei publice din Rusia, de dezangajare din acest conflict.

 Dar chiar şi aşa este destul de surprinzător că încep aceste negocieri fără o pregătire a lor. Cel puţin la nivelul alianţei de abia au început primele discuţii. Nu este foarte clar care sunt obiectivele, care sunt posibilele consecinţe asupra Europei Centrale şi de Est şi dacă într-adevăr, se doreşte din partea Moscovei un rezultat pozitiv la aceste negocieri sau doar folosirea lor ca pretext pentru a arăta eşecul negocierilor, faptul că Rusia nu primeşte garanţii de securitate scrie, aşa cum cere şi pe care evident nimeni nu le poate da. 

Statele Unite le promit aliaţilor europeni transparenţă deplină în discuţiile cu Rusia

Administraţia SUA le-a promis marţi aliaţilor săi europeni transparenţă şi solidaritate în legătură cu discuţiile sale programate cu Rusia despre tensiunile privind Ucraina.

Dialogul cu Rusia se va concentra pe „obiectivele reciproce”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price.

El a subliniat că Washingtonul va rămâne fidel principiului „nimic despre ei fără ei” în privinţa oricăror chestiuni care îi afectează pe aliaţii SUA din Europa.

Totuşi, Price a subliniat că „dialogul privind stabilitatea strategică” pe care Washingtonul îl va avea cu Moscova va fi unul bilateral. „Ne-am informat întotdeauna pe deplin şi în detaliu aliaţii” după alte întâlniri, a adăugat el.

„Suntem uniţi ca Alianţă Nord-Atlantică asupra consecinţelor cu care se va confrunta Rusia dacă avansează în privinţa Ucrainei, dar suntem de asemenea uniţi şi în disponibilitatea noastră de a avea relaţii diplomatice principiale cu Rusia”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

„Ruşii ştiu foarte bine că unele dintre respectivele propuneri sunt inacceptabile pentru SUA şi aliaţii şi partenerii noştri europeni”, a afirmat Price cu referire la garanţiile de securitate.

Cu toate acestea, el a precizat că SUA vor încerca „să stabilească dacă ar putea exista potenţial pentru dialog şi discuţii”, în contextul eforturilor de a detensiona situaţia de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina.

Conform propunerilor, Moscova vrea ca NATO să promită că îşi va opri extinderea spre Est şi că nu va permite aderarea Ucrainei, considerând că aceasta ar fi o ameninţare.

Washingtonul a transmis că nu se va lua nicio decizie în discuţiile sale cu Moscova peste capul aliaţilor săi.

 Americanii, cu ochii în patru

În tot acest timp, americanii sunt cu ochii pe Ucraina. Dorind să verifice ultimele mişcări ale ruşilor, au trimis în misiune, luni, 27 decembrie, celebrul avion de spionaj al SUA, E-8C Joint Surveillance Target Attack Radar System, care a fost reperat „pentru prima dată″ deasupra fostei republici sovietice.

Avionul E-8C Joint Surveillance Target Attack Radar System a colectat informaţii importante în contextul în care criza din Ucraina continuă să se agraveze. SUA şi Rusia se supraveghează reciproc cu echipamente de ultimă generaţie. Avionul american E-8C JStar, fotografiat luni în spaţiul aerian ucrainean, are capacitatea de a colecta şi afişa informaţii detaliate de la sol.

Actualizările sunt transmise în timp real către staţiile Armatei şi ale Corpului de Marină, precum şi către alţi oficiali din domeniul informaţiilor.Tehnologia de ultimă generaţie permite antenei E-8C să se încline de o parte şi de alta a aeronavei, penreu o vedere de 120 de grade.