Reuniune la Viena pe tema războiului din Siria, după vizita lui Bashar al-Assad la Moscova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia a preluat iniţiativa în conflictul din Siria, anunţând mai întâi, miercuri, că l-a primit pe aliatul său Bashar al-Assad - prima ieşire din ţară a acestuia din 2011 - şi apoi, joi, o reuniune cvadripartită - inclusiv cu Statele Unite - pentru vineri, relatează AFP în pagina electronică.

În paralel cu angajarea sa militară în Siria alături de regimul al-Assad împotriva rebelilor, Moscova a anunţat că un „proces politic“ este necesar să urmeze operaţiunilor militare în această ţară, devastată de peste patru ani de război.

Însă vizita preşedintelui sirian la Moscova a fost aspru criticată de către Statele Unite, care au acuzat Rusia că, prin această primire „cu covorul roşu“, împiedică orice avansare către o tranziţie politică în Siria.

La o zi după vizita de marţi a lui al-Assad la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin i-a contactat pe principalii lideri din regiune, inclusiv pe regele Arabiei Saudite şi pe preşedintele Turciei, ambii ostili menţinerii preşedintelui sirian la putere.

Sejurul lui al-Assad, care a fost anunţat după ce acesta a revenit la Damasc, a avut loc în contextul în care campania aviaţiei ruse intra în a patra săptămână, cu noi raiduri, dintre care unul a atins un spital de campanie, în provincia Idleb (nord-vest), omorând, marţi, 13 persoane, potrivit unui ONG.

Zâmbind, preşedintele sirian i-a mulţumit lui Putin pentru intervenţia din 30 septembrie a aviaţiei sale în Siria. „Terorismul care s-a răspândit în regiune ar fi câştigat şi mai mult teren fără acţiunile dumneavoastră (militare) şi (fără) decizia dumneavoastră“, a spus el.

Răspunzându-i lui Putin, care a dat asigurări că Rusia este pregătită „să facă tot posibilul nu doar în lupta împotriva terorismului, ci şi în procesul politic“, al-Assad a subliniat că „orice acţiune militară trebuie să fie urmată de măsuri politice“.

În opinia liderului rus, o soluţionare politică este posibilă „doar cu participarea tuturor forţelor politice, etnice şi religioase“ din ţară, iar ultimul cuvânt este necesar „să revină poporului sirian“

Întâlnirea Putin-al-Assad sună ca o promisiune. Moscova este mai hotărâtă ca niciodată să-şi susţină aliatul, iar Kremlinul a anunţat că problema unei eventuale plecări de la putere a lui al-Assad nu a fost evocată.

Ea i-a făcut să scrâşnească din dinţi pe criticii lui al-Assad, în special în Occident şi în Turcia, unde sprijinul militar şi politic rus acordat regimului sirian a fost denunţat continuu.

Washingtonul a criticat „covorul roşu“ întins de Moscova pentru liderul sirian

„Covorul roşu întins pentru al-Assad, care a folosit armament chimic împotriva poporului său, nu concordă cu obiectivul afirmat de către ruşi al unei tranziţii politice în Siria“, a declarat Eric Schultz, numărul doi la departaentul pentru presă de la Casa Albă.

El a catalogat acţiunile Moscovei cu privire la Siria drept „contraproductive“.

Ankara, la rândul ei, a repetat că o eventuală tranziţie politică este absolut necesar să constea într-o „formulă care să garanteze plecarea“ lui al-Assad.

Iar preşedintele francez François Hollande a declarat că „nimic nu trebuie făcut pentru a-l susţine pe Bashar al-Assad“. „Eu vreau să cred că preşedintele Putin l-a convins pe al-Assad să angajeze cât mai curând tranziţia politică şi să părăsească palatul cât mai rapid posibil“.

Iranul, absent

Aceste divergenţe vor fi, fără îndoială, etalate la reuniunea de vineri de la Viena a şefilor diplomaţiilor rusă Serghei Lavrov, americană John Kerry, saudită Adel al-Jubeir şi turcă Feridun Sinirlioglu, ultimii trei cerând plecarea lui al-Assad.

Iranul, un aliat al preşedintelui sirian, dar care nu participă la reuniunea de la Viena, a afirmat prin vocea viceministrului de Externe Hossein Amir Abdollahian că Teheranul „nu acţionează pentru a-l menţine pe al-Assad la putere pentru întotdeauna“, dar că rolul liderului sirian „va fi important“ în orice proces politic.

Armata siriană nu reuşeşte să se impună în faţa rebelilor

Putin, care a evocat riscul ca „teroriştii“ să vină în Rusia pentru a justifica raidurile din Siria, şi-a reiterat îngrijorarea faţă de faptul că „cel puţin 4.000 de combatanţi provenind din foste republici sovietice luptă împotriva trupelor siriene“.

Grupări jihadiste din Siria - în principal organizaţia Statul Islamic (SI) şi Frontul al-Nusra, aripa siriană a Al-Qaida - numără mii de combatanţi străini.

Pe teren, aviaţia rusă a continuat să atace grupări „teroriste“ în provinciile Idleb (nord-vest), Alep (nord), Deir Ezzor (est), Damasc şi Hama (centru), pentru a acoperi ofesiva armatei, care nu reuşeşte să se impună în faţa rebelilor.

Potrivit ONU, zeci de mii de persoane au fost obligate la exod, mai ales la Alep, din calea acestor ofensive, purtate pe teren cu sprijinul unor combatanţi iranieni şi din cadrul mişcării şiite libaneze Hezbollah.

Acord ruso-american

Începând din martie 2011, conflictul declanşat de reprimarea manifestanţilor care cereau reforme, s-a soldat cu peste 250.000 de morţi şi a obligat să fugă din calea războiului milioane de sirieni.

Intervenţia rusă i-a sporit complexitatea, deoarece Moscova afirmă că atacă "grupări teroriste", inclusiv SI, în timp ce Occidentul şi aliaţii săi o acuză că vizează aproape exclusiv provincii în care regimul poartă ofensive contra opoziţiei considerate moderate şi în care gruparea SI nu este prezentă.

De asemenea, o coaliţie internaţională condusă de către Statele Unite efectuează, de peste un an, atacuri aeriene contra SI, însă Moscova şi Washingtonul au semnat un protocol de acord pentru a evita orice incident între avioanele lor care operează separat în spaţiul aerian sirian.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite