Război psihologic între Rusia şi Vest

NATO cere aliaţilor să se pregătească în faţa „ameninţării potenţiale“ din partea Moscovei, care devine tot mai agresivă. Rusia răspunde că nu va permite ca Marea Neagră să devină „lac NATO“.

Ultimii doi ani au marcat o manifestare tot mai agresivă din partea Rusiei faţă de statele din spaţiul euroatlantic sau cele care au adoptat politici pro-europene, scrie publicaţia „The Week“. Liderul de la Kremlin a trecut la acţiune în martie 2014, când a recurs la anexarea peninsulei Crimeea de la Ucraina.

 De atunci şi până în prezent, avioanele şi navele de război ale Rusiei au încercat mai multe manevre provocatoare la împotriva aeronavelor şi vaselor unor ţări membre NATO.

În faţa acestor acţiuni belicoase, Adunarea Parlamentară a NATO a lansat luni, la finalul unei sesiuni de trei zile la Tirana, un apel aliaţilor să fie pregătiţi să răspundă „la ameninţarea potenţială“ a Rusiei împotriva unuia dintre ei, relatează AFP.

„Provocarea dinspre Rusia este reală şi serioasă“, a declarat americanul Michael Turner, preşedintele Adunării care a reunit aproape 250 de parlamentari din 28 de ţări membre ale Alianţei.  

Declaraţia adoptată în unanimitate deplânge „folosirea forţei de către Rusia împotriva vecinilor săi şi tentativele de intimidare a aliaţilor“ NATO.

În aceste circumstanţe, NATO „nu are altă opţiune decât să considere eventualitatea unei acţiuni agresive a Rusiei împotriva unui membru al Alianţei ca o ameninţare potenţială şi să adopte răspunsuri adecvate şi proporţionale“ se mai arată în declaraţie. 

Documentul îi îndeamnă pe aliaţi „să ofere garanţii“ ţărilor membre, în special celor situate pe flancul răsăritean al zonei NATO, care consideră că securitatea lor este ameninţată. 

În plus, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că în 2016 Alianţa va creşte în mod considerabil cheltuielile în materie de apărare a statelor aliate europene şi a promis Poloniei mai multe trupe NATO ce vor fi desfăşurate în curând pe teritoriul polonez în cadrul eforturilor vizând să asigure ţările din Europa de Est care se simt ameninţate de Rusia.

 Varşovia va găzdui în luna iulie următorul summit al NATO, în cursul căruia liderii vor lua în discuţie trimiterea unor batalioane în Polonia şi ţările baltice, o măsură care este susceptibilă să irite mai mult Rusia, care susţine că extinderea Alianţei spre est îi ameninţă securitatea naţională.

„Să fiu bine înţeles: în Polonia vor fi mai multe trupe NATO după summitul de la Varşovia, pentru a trimite un semnal clar că un atac asupra Poloniei va fi considerat un atac asupra întregii Alianţe“, a declarat Jens Stoltenberg în prima zi a vizitei sale în această ţară.  

NATO discută în continuare despre "numărul exact şi locurile" unde va fi întărită prezenţa sa în Est, iar trupele vor fi multinaţionale şi amplasate prin rotaţie, a adăugat el. Miniştrii Apărării din ţările membre ale Alianţei vor stabili detaliile cu ocazia negocierilor programate pe 14 şi 15 iunie la Bruxelles.  

Premierul albanez Edi Rama a declarat luni, cu prilejul Adunării Parlamentare a NATO desfăşurate la Tirana, că ţara sa este pregătită să găzduiască o bază a Alianţei Nord-Atlantice.

Slăbiciunea balticilor

Un studiu RAND Corp, precum şi mărturii din partea mai multor generali proeminenţi din SUA, atrăgeau atenţia că forţele armatei ruse ar putea să ajunge să preia preia mai multe capitale baltice, în mai puţin de 36 de ore.

Noile dotări ale flotei ruse le indică analiştilor militari că Rusia doreşte să controleze Marea Baltică şi nu exclud posibilitatea ca Putin să încerce să dea o lovitură într-un stat baltic pentru a testa solidaritatea Alianţei.

Experţii spun că un răspuns timid din partea  celor 28 de state  membre poate duce la „prăbuşirea NATO“, organizaţia de care se teme şi pe care o urăşte cel mai mult liderul de la Kremlin. 

Încercuirea Turciei

După doborârea unui avion rusesc de luptă, în noiembrie anul trecut, de către turci după numeroase incursiuni în spaţiul aerian turc ale forţele aeriene ruseşti în timpul raidurilor de sprijin a preşedintelui Sirian Bashar al-Assad a declanşat mânia lui Putin asupra Turciei. Acum lucrurile stau cam aşa: cu sprijinul sirian, la sud, cu o relaţie încălzită cu Iranul la est, şi cu o strângere a legăturilor militare cu Armenia, Turcia - o prezenţă cheie a NATO - este încercuită . 

De altfel, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut NATO să îşi întărească prezenţa în Marea Neagră, care, potrivit lui, se transforma într-un „lac rusesc”. Afirmatia liderului turc a fost făcută în cadrul reuniunii şefilor de stat major din ţările balcanice, care a avut loc recent la Istanbul. În acelaşi timp, el a spus ca acest subiect l-a abordat deja într-o conversaţie cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

„I-am spus, prezenta NATO nu se simte deloc în Marea Neagră. Marea Neagră a devenit practic un lac rusesc. Dacă nu vom lua măsuri, istoria nu ne va ierta „, – a spus Erdogan.  Turcia, Bulgaria şi România ar putea extinde prezenţa maritimă a NATO în Marea Neagră, ca parte a unei strategii mai largi de descurajare a Rusiei, a indicat Alexander Vershbow, secretar general adjunct al NATO, cu prilejul unei vizite la Sofia.

NATO vizează să contracareze întărirea prezenţe militare a Rusiei în Crimeea, anexată de la Ucraina în 2014, şi în Marea Neagră, regiune cu importanţă strategică atât pentru Est, cât şi pentru Occident, date fiind resursele energetice dn zonă şi apropierea de Orientul Mijlociu. 

„În prezent se poartă discuţii foarte importante între aliaţii cu ieşire la Marea Neagră (...) în ce priveşte o mai mare integrare a forţelor şi operaţiunilor lor navale“, a arătat oficialul NATO, nominalizând cele trei state membre din regiune.

Alianţa Nord-Atlantică este preocupată de ceea ce consideră a fi strategia Rusiei de a încerca să blocheze manevrele aeriene, terestre şi navale ale NATO prin poziţionarea de baterii de rachete sol-aer şi rachete anti-navă la Kaliningrad, în Marea Neagră şi în Siria. 

Nave ale NATO patrulează deja în Marea Neagră, însă, potrivit lui Vershbow, până la summitul din iulie al Alianţei, aceasta ar putea avea „o prezenţă întărită“ în zonă, în cadrul planurilor de desfăşurare de trupe prin rotaţie în Polonia şi ţările baltice. 

„Trebuie să avem în vedere o prezenţă militară mai persistentă a NATO în regiune, cu un accent special asupra capabilităţilor noastre maritime“, a menţionat Vershbow. 

Manifestarile agresive ale Rusiei se petrec pe fondul unei ample operaţiuni de modernizare şi întărire a capacităţilor militare.

Ambiţia lui Vladimir Putin pare să fie aceea de a impune  Rusia ca principală contrapondere la blocul militar NATO şi să-şi menţină sfera de influenţă tradiţionala a Moscovei.

În acest scop, miliarde de dolari au fost investiţi în ultimii patru ani în noi focoase nucleare, tancuri şi avioane de luptă moderne. Dimensiunea trupelor este în plină expansiune, Moscova anunţând că vrea 40 de noi brigăzi de militare create până în 2020, pe lângă cele 70 existente.

Singura piedică în calea planurilor lui Putin este recesiunea care a lovit Rusia din cauza prăbuşirii preţului petrolului şi a sancţiunilor Occidentului. 

Însă, chiar şi aşa, Rusia a început să îşi poziţioneze trupele şi tehnica de luptă către graniţa de vest. Un bun exemplu îl reprezintă Flota Mării Negre, care a fost modernizată constant în ultimii ani pentru a răspunde flancului NATO compus din România, Bulgaria şi Turcia scrie „The Week“.

Tactica intimidării

Dar ambiţiile ţarului de la Kremlin de a rivaliza din punct de vedere militar cu SUA sunt deşarte. Chiar şi în perioada de restructurare a armatei americane, Pentagonul a beneficiat de un buget de 7 ori mai mare decât cel al Rusiei. Forţa Statelor Unite poate fi sesizată şi din raportul portavioanelor deţinute de cele două forţe: 19/1.

Chiar şi acordul privind atingerea parităţii în privinţa focoaselor nucleare active dezavantajează Moscova, Washingtonul având alte rezerve nucleare neactivate încă.

Aceste dezechilibre forţează Rusia să recurgă la gesturi de intimdare şi atitudini provocatoare, pe modelul anexării neaşteptate a Crimeii şi a întreţinerii unui război hibrid în estul Ucrainei, consideră analistul militar Daniel Goure.

În opinia sa, Moscova mizeaza mult pe faptul că NATO „mai degrabă ar accepta o mică înfrângere, decât să rişte un război devastator“.

Pentru moment, Alianţa Nord-Atlantică se poate baza pe un sistem antirachetă defensiv activ în România şi un altul care va deveni operaţional în 2018 în Polonia.

Conceput iniţial pentru a contracara o agresiune din partea Iranului, în eventualitatea dezvoltării capacităţilor nucleare ale Teheranului, scutul antirachetă îi enervează pe oficialii ruşi, care argumentează ca acesta este clar îndreptat împotriva Rusiei, din moment ce Iranul şi-a suspendat programul nuclear.

Oficialii NATO au avertizat şi ei Moscova după ce Kaliningrad, enclava rusă poziţionată între Polonia şi Lituania, a fost înţesată cu arme nucleare.

Kaliningradul ar putea ajunge un adevărat măr al discordiei între Moscova şi Occident, ruşii recurgând deja la o serie de exerciţii militare desfăşurate în zonă pentru a avertiza asupra poziţiei strategice care ameninţă cel puţin două capitale europene.

Kaliningradul ar putea deveni un atu în mâna Moscovei pentru a forţa NATO să desfiinţeze scutul antirachetă din estul Europei sau măcar să recunoască anexarea Crimeii, notează „The Week“. Regiunea este considerată un punct vulnerabil pe harta spaţiului euroatlantic.

Războiul cibernetic

Rusii par să folosească şi război cibernetic. În acest moment, atacurile dirijate de Moscova se anunţă mai îngrijoratoare pentru americani decât cele coordonate de grupările de hacker ai Chinei.

Hackerii Moscovei au reuşit să lovească până acum Bursa din Varşovia, ziarul New York Times, un post de televiziune din Franţa, Casa Alba şi chiar servere NATO. În 2014, hackerii ruşi au reuşit să preia controlul asupra furnalului unei oţelarii automatizate din Germania, provocând o explozie. În Siria, sistemele de bruiaj folosite în războiul cibernetic de către ruşi au reusit să perturbe transmisiile sateliţilor militari ai SUA.

Moscova susţine că nu va permite ca Marea Neagră să devină „lac NATO“

Şi războiul psihologic se tot înteţeşte înaintea summitului NATO de la Varşovia şi după intrarea în funcţie a scutului antirachetă din România. Ambasadorul rus pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko,a declarat într-un interviu apărut marţi în oficiosul Rossiiskaia Gazeta, că Rusia va răspunde în mod adecvat la posibilele ameninţări ale NATO în Marea Neagră şi nu va permite ca aceasta să devină un „lac NATO“. „NATO încearcă astăzi să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră“, a declarat diplomatul rus în interviu. 

Comentând cu privire la recentele declaraţii ale preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, că nu trebuie permis ca Marea Neagră să se transforme într-un „lac rusesc“, Aleksandr Gruşko a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică înţelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodată „un lac NATO“. 

„Vom lua toate măsurile necesare pentru a neutraliza posibilele ameninţări şi încercări de a exercita presiuni militare la adresa Rusiei din direcţia sudică“, a avertizat diplomatul rus. 

Prezenţa crescândă a NATO la graniţa Rusiei nu poate rămâne fără răspuns, a declarat marţi, pentru agenţia TASS, şi Alexei Meşkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

„Partea rusă a declarat de mai multe ori că sporirea prezenţei militare a NATO la graniţa cu Rusia cel puţin subminează spiritul Actului Fondator Rusia-NATO şi nu poate rămâne fără răspuns din partea noastră“, a indicat Meşkov în timpul unei conferinţe de presă la camera de comerţ italiano-rusă. „Trebuie să asigurăm securitate statului nostrum“, a insistat el. Iar acest schimb de replici între cele două părţi cu siguranţă va continua.