În lumea obscură a serviciilor secrete mexicane: circa 12 milioane de dosare au fost desecretizate, inclusiv cel al asasinului lui John F. Kennedy
0
Lee Harvey Oswald a călătorit cu un scop precis în Mexic înainte de a-l asasina pe John F. Kennedy, al 35-lea preşedinte al Statelor Unite. Înainte de a debarca în Cuba, Fidel Castro şi Che Guevara şi-au petrecut la rândul lor o bună perioadă în teritoriul mexican. Toate informaţiile culese despre ei de serviciile secrete mexicane, dar şi despre alte milioane de persoane sunt de-acum puse la dispoziţia publicului.
Într-o iniţiativă inedită de „transformare“ a statului, preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador, aflat în funcţie de la sfârşitul anului trecut, a anunţat desecretizarea a aproximativ 12 milioane de documente ale serviciilor secrete, relatează AFP.
„Am trăit timp de decenii sub un regim autoritar care limita libertatea şi persecuta activişti sociali“, a denunţat preşedintele mexican, un politician de stânga, prezentându-şi scuze totodată pentru abuzurile din trecut.
Începând de astăzi, oricine îşi doreşte să consulte unul dintre dosarele desecretizate poate cere acest lucru. Totuşi, în unele cazuri, funcţionarii au permisiunea de a scoate anumite informaţii din dosarul solicitat dacă sunt susceptibile să atenteze la viaţa privată a unor persoane.
Aceste documente arată modul în care Mexicul a spionat timp de un secol o multitudine de persoane, de la opozanţi şi preşedinţi străini până la scriitori, între care columbianul Gabriel Garcia Marquez.
Dosarul Oswald, declasificat în 2016, conţine în 110 pagini detalii despre scurta şi ciudata vizită la Mexico, în 1963, a asasinului lui Kennedy. El a încercat să obţină o viză pentru Cuba sau pentru Uniunea Sovietică, dar în van.
Dosarele Castro şi Che Guevara, declasificate în 2017, relevă modul în care Mexicul a spionat tinerii revoluţionari şi i-a arestat în acelaşi timp.
Mici secrete şi camera cu geam unidirecţional
Desecretizarea acestor dosare face lumină asupra metodelor utilizate de stat în timpul Războiului Rece, mai ales în reprimarea militanţilor de stânga în anii 1960 şi 1970.
La acea vreme, Mexicul era condus de Partidul Revoluţionar Instituţional (PRI), care a instituit un sistem descris de scriitorul Mario Vargas Llosa drept „dictatura perfectă“.
Doi veterani din serviciile secrete au explicat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, unele dintre metode folosite.
Primul dintre ei a început în calitate de „colector“, fiind recrutat pe vremea studenţiei de către un bărbat pe care îl credea drept administrator în cadrul universităţii. Acesta îi cerea tot felul de informaţii, sub pretextul că îşi dorea să se opună unui proiect de privatizare a educaţiei. Ulterior, i-a propus un loc de muncă permanent şi „bine plătit“ în serviciul secret.
Odată intrat pe ştatul de plată, a primit misiuni de infiltrare la manifestaţii, concerte şi meciuri de fotbal. A redactat de asemenea fişe despre liderii studenţilor, incluzând detalii despre viaţa privată, cum ar fi „punctele slabe, viciile sau preferinţele sexuale“. Sindicaliştii, opozanţii şi chiar unii membri ai partidului aflat la putere făceau obiectul unei supravegheri amănunţite, dosarele lor conţinând informaţii despre relaţiile extraconjugale şi situaţia financiară.
Aceste informaţii, considerate „sensibile“, erau de folos în „dozator“, adică o cameră din cadrul unui minister echipată cu un geam unidirecţional. Odată aduse în această cameră, ţintele erau lăsate singure la o masă şi cu ochii aţintiţi asupra „micilor lor secrete“, povesteşte un alt fost spion mexican. „Feţele li se desfigurau“, îşi aminteşte el, precizând că informaţiile de „aur“ erau cele despre eventuale relaţii de natură homosexuală.
„Aceasta este politica“
„Politica funcţionează aşa în toate ţările“, se justifică fostul spion.
Mai mult, el regretă slăbirea serviciilor secrete începând cu 2000, odată cu trecerea la democraţia multipartită.
Potrivit lui, crimele şi violenţele au erupt în Mexic tocmai din cauza slăbirii spionajului.
„Era un mijloc de a simţi pulsul străzii, de a şti ce se întâmpla în fiecare zi şi de a ţine societatea sub control“, insistă el.
Totuşi, spionajul nu şi-a încetat activitatea în Mexic odată cu această turnură istorică, notează AFP.
În 2017, un scandal amplu de spionaj a zguduit această ţară după ce mai mulţi jurnalişti de renume, activişti pentru drepturile omului şi lideri ai opoziţiei au afirmat că au fost spionaţi de guvern cu ajutorul spyware-ului israelian Pegasus, instalat fără voia lor în telefonul mobil.
Se încarcă comentariile...
