Brazilia - o ţară a viitorului

Brazilia este una dintre puţinele ţări care au pendulat atât de brusc între pesimism si optimism când se punea în discuţie viitorul lor. De la deceniul pierdut, la îngrijorările recente în ceea ce priveşte creşterea economică sustenabilă, la exuberanţa specifică, toate  aceste stări apar în cultura braziliană. Analizând ultimii ani, cum trebuie privită dezvoltarea statului?

Când scriitorul de origine austriacă, Stefan Zweig, şi-a scris cartea „Brazilia, o ţară a viitorului”, unde şi-a perspectivele despre ţara sa adoptivă, brazilienii au mărit titlul şi au adăugat remarca „şi va fi întotdeauna”. Puţine ţări au pendulat atât de dramatic în ultimele decenii între speranţă şi pesimism referitor la perspectivele lor economice.

 Brazilia face parte din grupul exclusivist de 13 ţări care au ajuns la creştere mare şi sustenabilă, în perioada de după Al Doilea Război Mondial. Anii 1950-1980 au coincis cu schimbări structurale majore - industrializare, construirea Brasiliei, accelerarea urbanizării - şi rupturi politice - lovitura militară. Perioada a fost urmată de deceniul pierdut - 1980 , când criza datoriilor suverane a fost urmată de o criză macroeconomică cu hiperinflaţie şi o dezvoltare mediocră.

După planurile de stabilizare şi introducerea realului în 1994, economia braziliană şi-a redobândit puterea. Deşi nu a ajuns performanţa Chinei, Brazilia şi-a căpătat renumele de exportator de mărfuri şi magnet pentru investiţii. De asemenea, în ceea ce priveşte distribuirea venitului, este singura ţară din BRICS ce are o scădere a coeficienţilor de inegalitate.

Creşterea sistemică, flexibilitatea economiei în timpul recesiunii, descoperirea rezervelor de petrol şi veştile pozitive din lumea sporturilor, au dus la o nouă manifestare a exuberanţei brazilienilor în 2010, când s-a ajuns la o rată de creştere de 7.5% - cea mai mare după 1986. Dacă în anii 90 era greu să convingi analiştii externi că situaţia se va îmbunătăţi, acum cei mai multi au devenit prea optimişti. Brazilia a devenit preferata mass mediei internaţionale şi de când a depăşit Marea Britanie ca şi economie, expresia „viitorul a sosit” a devenit o cutumă populară.

În 2012, în cel mai bun stil brazilian, exuberanţa s-a oprit. Cu o creştere aşteptată pentru 2013 de sub 1.5%, perspectivele negative, la nivel naţional şi internaţional sunt supraevaluate. Există o îngrijorare crescută faţă de talmeş-balmeşului guvernului în ceea ce priveşte provocările dezvoltării şi concentrarea pe expansiunea creditelor pentru a susţine creşterea economică, iar  accentul este pus pe sustenabilitate şi inflaţie. Toate acestea sunt amplificate de dependenţa de exporturile din China şi de scăderea economiei ţării asiatice.

Vestea bună este că multe dintre previziuni nu sunt realiste. Cei mai mulţi indicatori arată că economia îşi va redobândi dinamismul. Previziunea arată fundamente fiscale solide, un sector financiar robust şi o piaţă a forţei de muncă dinamică. Chiar mai mult, predicţiile despre o cădere a economiei chineze sunt mult exagerate.

Vestea proastă este că, pentru a scăpa de performanţa mediocră, Brazilia va trebui să impună restricţii majore pe partea de ofertă. Cu cele mai mici rate ale investiţiilor dintre ţările BRICS, cu rate ale economisirii scăzute, strangulările infrastructurii nu vor dispărea uşor şi finanţele vor fi dependente de lichidităţile internaţionale. În plus, aparatul birocratic duce la creşterea costului unei afaceri şi face ca Brazilia să nu fie fruntaşă în termeni de competitivitate globală. Şi nu în ultimul rând, sistemul educaţional este încă unul dintre cele mai ineficiente dintre economiile emergente. El rămâne o piedică în ceea ce priveşte acumularea capitalului uman şi o constrângere în creşterea productivităţii.

            Pe scurt, viitorul încă soseşte şi numai prin combaterea neajunsurilor structurale Brazilia va accelera timpul până la acel moment.

 Ioana Petrescu urmează masterul de Consultanţă în Management şi Dezvoltarea Afacerii, în cadrul ASE. Din decembrie 2012 efectuează un internship în redacţia FP România.