Un centru de reflecţie din Marea Britanie avertizează asupra „idioţilor utili“ ai lui Putin

Un centru de reflecţie din Marea Britanie se arată îngrijorat de creşterea numărului de „idioţi utili“ ai preşedintelui rus Vladimir Putin şi propune întocmirea unei liste negre a proruşilor din Europa.

Într-un raport intitulat „Idioţii utili ai lui Putin“, centrul de reflecţie Henry Jackson Society, considerat de criticii săi drept antena britanică a neoconservatorilor americani, atrage atenţia asupra existenţei unui „flirt între partidele de (extremă, n. red.) stânga şi dreapta“ din Europa cu Rusia.

În acest context, grupul Henry Jackson Society, cunoscut pentru apelurile sale la „fermitate“ faţă de Moscova, propune cartografierea şi denunţarea legăturilor dintre politicienii europeni de extrema stângă şi extrema dreaptă cu Kremlinul.

Mai mult, centrul britanic îndeamnă parlamentele naţionale din Europa să „adapteze legislaţiile sau chiar să voteze noi legi, în scopul de a-i obliga pe politicieni să-şi declare toate apariţiile în presă şi să facă publice eventualele remunerări“ (pentru acestea, n. red.).

Henry Jackson Society a fost creat în 2005 în onoarea fostului senator democrat american Henry M. Jackson (1912-1983), cunoscut pentru activitatea sa anticomunistă.

Atlantic Council, despre „caii troieni“ ai Kremlinului

Un alt centru de reflecţie, Atlantic Council, a publicat recent un raport despre caii troieni din Europa ai lui Vladimir Putin.

Atlantic Council avertizează asupra existenţei unei „reţele de influenţă“ în ţările europene, care ar pune în pericol în special Franţa, Germania şi Marea Britanie.

Potrivit raportului, Moscova îşi consolidează de câţiva ani încoace influenţa în Europa, în scopul de a „semăna discordie între statele membre ale Uniunii Europene, de a destabiliza politica europeană şi de a compromite valorile liberale ale Occidentului“. Sunt menţionate diverse instrumente utilizate de Kremlin, între care campanii de intoxicare, exportul de corupţie şi cleptocraţie, exercitarea de presiuni economice şi „recrutarea unor aliaţi politici în cadrul democraţiilor europene“.

În Franţa, reţeaua de „agenţi ai Kremlinului“ este reprezentată de partide formaţiuni politice atât de dreapta, cât şi de stânga, precum Frontul Naţional (FN), Partidul de Stânga şi republicanii de centru-dreapta. Potrivit Atlantic Council, liderul FN Marine Le Pen este „principala susţinătoare a Moscovei“, ea beneficiind în repetate rânduri de finanţări pe canale ruseşti şi promovând discursuri tipice Moscovei, precum antiamericanismul şi criticile la adresa UE.

În Germania, „agenţii Kremlinului“ fac parte mai ales din mediul economic, dar şi din mediul nonguvernamental. Pe plan politic este suspectată mişcarea islamofobă şi antiimigraţie Pegida, care „descrie Rusia lui Putin ca o alternativă la influenţa Statelor Unite şi a birocraţiei de la Bruxelles“.

Marea Britanie nu este la fel de vulnerabilă la acţiunile destabilizatoare ale Rusiei, dar populismul ia amploare în această ţară, notează Atlantic Council. Victoria taberei pentru ieşirea din Uniunea Europeană la referendumul din vară este un exemplu elocvent în acest sens. O formaţiune politică arătată cu degetul pentru apropierea de Rusia lui Putin este Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP).