Alegerile locale din Ucraina: coaliţia proeuropeană, aflată la guvernare, câştigătoare în vestul şi în centrul ţării, iar Blocul prorus, victorios în sud şi în est

Ucrainenii erau, luni, în aşteptarea primelor rezultate ale alegerilor locale de duminică, considerate un test pentru preşedintele Petro Poroşenko, a cărui popularitate a scăzut considerabil după un an şi jumătate de mandat, marcat de un conflict armat sângeros în estul ţării şi de o gravă criză economică.

„Votul s-a încheiat. Asemeni tuturor ucrainenilor, aştept o numărătoare a voturilor onestă şi transparentă şi anunţarea rapidă a rezultatelor“, a scris preşedintele ucrainean pe pagina sa de Facebook, citat de AFP online.

OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a salutat desfăşurarea alegerilor locale din Ucraina, considerându-le „democratice“ şi „transparente“ în pofida anulării votului la Mariupol, un oraş strategic din estul Ucrainei.

Alegerile de duminică au fost „în general bine organizate şi campania a fost în general una care a respectat procesul democratic“, a anunţat OSCE într-un raport elaborat împreună cu Consiliul European şi Parlamentul European. Totuşi, raportul a denunţat „dominaţia unor puternice grupuri economice asupra procesului electoral“, precum şi lipsa de independenţă a unor instituţii de presă, ceea ce indică „necesitatea continuării reformelor“.

Secţie de votare din Kiev FOTO AP

Posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune de către partidele proruse a dominat scrutinul de duminică, la care peste 200.000 de candidaţi au concurat pentru posturile de primar şi aleşi municipali şi regionali.

Un succes major al partidelor proruse, în special în regiunile-cheie din estul şi din sudul ţării, ar pune în pericol apropierea de Uniunea Europeană, promovată de Petro Poroşenko. Totodată, un rezultat defavorabil pentru formaţiunile prooccidentale ar putea slăbi şi mai mult fragila coaliţie majoritară din Parlament şi provoca remanieri guvernamentale, apreciază analiştii.

Rezultatele finale vor fi cunoscute abia peste câteva zile, dată fiind modalitatea complicată de numărare a voturilor.

Potrivit unor exit-poll-uri anunţate după închiderea secţiilor de votare, coaliţia aflată la guvernare (proeuropeană) ar fi câştigat în vestul şi în centrul ţării, iar Blocul Opoziţiei (prorus) în sud şi în est.

La Harkiv (est), al doilea oraş ca mărime din Ucraina, controversatul primar în exerciţiu, Ghennadi Kernes, ar urma să fie reales din primul tur, cu aproape 60% din voturi. Un fost aliat al preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în februarie 2014, şi victima unei tentative de asasinat în aprilie 2014, el este anchetat pentru răpirea şi torturarea unor manifestanţi proeuropeni.

La Odesa, un alt oraş cheie din sud-vestul Ucrainei, primarul în exerciţiu, Ghennadi Truhanov (prorus), ar fi obţinut aproximativ 47% din voturi. El ar urma să se confrunte în al doilea tur cu Oleksandr Borovik, candidat din partea Blocului Poroşenko.

Primarul Kievului, fostul boxer Vitali Kliciko, al cărui partid, Udar (Lovitura), a fuzionat cu cel al şefului statului, Solidaritatea, este pe cale să obţină cel mai bun scor în capitală, dar nu va scăpa de al doilea tur, în care s-ar putea confrunta cu un alt prooccidental.

Vitali Kliciko (dreapta), la vot împreună cu soţia sa, Natalia, şi fratele său, Vladimir (stânga), campion mondial la box FOTO kyivpost.com

Fără învingători

Conform analistului Serghei Fursa, de la societatea de investiţii Dragon Capital, blocul preşedintelui ucrainean ar urma să obţină „aproape 30% din voturi“, deşi Ucraina este afectată de o gravă criză economică şi de lupte între trupele guvernamentale şi separatiştii proruşi din Est, un conflict armat soldat cu peste 8.000 de morţi în 18 luni.

„Este un rezultat fenomenal“, s-a felicitat el pe Facebook. Însă mai mulţi analişti sunt mai puţin optimişti.

„Impresiile mele despre alegerile din Ucraina: participare slabă, mari disparităţi regionale, lipsa unui învingător“, a scris pe contul său de Twitter suedezul Anders Aslund, un expert în economia ucraineană.

Potrivit ONG-ului ucrainean Opora, rata participării la vot a fost de 46,5%, una dintre cele mai slabe înregistrate vreodată în Ucraina.

Peste 1.500 de observatori internaţionali au supravegheat desfăşurarea alegerilor şi desfacerea urnelor de vot, un număr impresionant care dovedeşte importanţa acestui scrutin.

Încă de la început, scrutinul a fost umbrit de anularea votului la Mariupol, un oraş-port de la Marea Azov unde proruşii erau consideraţi favoriţi. Secţiile de votare nu au fost deschise deoarece ar fi avut loc „încălcări grave la tipărirea buletinelor“, ceea ce ar fi putut favoriza fraudarea scrutinului, a explicat Comisia Electorală locală.

Nu se ştie cine a luat decizia închiderii secţiilor de votare, dar această situaţie ilustrează dificultăţile puterii centrale de a controla acest oraş de un milion şi jumătate de locuitori situat între frontiera rusă şi peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, şi vizat de mai multe ofensive ale separatiştilor proruşi.

Preşedintele Poroşenko a apreciat situaţia drept „absolut inacceptabilă“ şi a cerut Parlamentului să organizeze un nou scrutin, începând din 15 noiembrie.

Alegerile de duminică nu au avut loc în zonele rebele, care prevăd organizarea scrutinului la începutul anului viitor. De asemenea, Kievul a renunţat la organizarea scrutinului în 122 de localităţi din regiunile Doneţk şi Lugansk controlate de armata ucraineană dar situate pe linia frontului, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, transmite AFP.