Summitul de la Paris pe tema crizei din estul Ucrainei, în umbra dosarului sirian

Vladimir Putin şi Francois Hollande vor discuta despre dosarul sirian înainte de summitul pe tema situaţiei din estul Ucrainei FOTO AFP

Liderii francez, Francois Hollande, rus, Vladimir Putin, german, Angela Merkel, şi ucrainean, Petro Poroşenko, se vor reuni vineri, la Paris, în cadrul unui summit pe tema situaţiei din estul Ucrainei, unde un armistiţiu fragil este în vigoare. Acest summit ar putea fi umbrit, însă, de situaţia din Siria, unde Rusia a efectuat miercuri şi joi primele raiduri împotriva unor ţinte islamiste.

„Timpul presează. Trebuie să lucrăm la cel mai înalt nivel, să creăm un climat, să încercăm să depăşim împreună obstacolele“, mizând pe punerea în aplicare a înţelegerilor semnate pe 12 februarie la Minsk, a declarat pentru AFP o sursă diplomatică franceză.

Aceste înţelegeri, semnate de autorităţile de la Kiev şi separatiştii proruşi din Donbas după negocieri-maraton sub egida celor patru lideri menţionaţi mai sus, vizează încheierea conflictului din estul Ucrainei, soldat cu peste 8.000 de morţi din aprilie 2014, când a început, şi până acum.

Summitul pe tema situaţiei din estul Ucrainei va începe la ora locală 14.15 (15.15, ora României), discuţiile urmând să dureze până la ora locală 18.00 (19.00, ora României). Preşedintele rus Vladimir Putin va fi primit înainte de summit de omologul său francez Francois Hollande, după care va avea o întâlnire bilaterală cu cancelarul german Angela Merkel. Liderul de la Kremlin va discuta cu cei doi omologi occidentali pe tema conflictului din Siria, unde  aviaţia militară rusă a efectuat miercuri şi joi primele raiduri împotriva unor ţinte islamiste, desfăşurate în provinciile Hama, Homs şi Idlib.

Conflictul din estul Ucrainei a izolat Rusia pe scena internaţională, care, acuzată că a trimis militari şi armament pentru susţinerea separatiştilor din Donbas, a devenit ţinta unor sancţiuni occidentale.

„Ultimul punct al înţelegerilor de la Minsk prevede normalizarea situaţiei în Ucraina, adică retragerea forţelor staţionate în această ţară şi securizarea frontierei ruso-ucrainene“, unde separatiştii controlează 400 de kilometri, a precizat sursa diplomatică citată de AFP.

Această normalizare include organizarea de alegeri locale, cu scopul de a permite reintegrarea regiunii separatiste Donbas în Ucraina, precum şi acordarea unei autonomii sporite Doneţkului şi Luganskului, în conformitate cu Constituţia ucraineană.

Acest proces politic, care ar trebui definitivat până la sfârşitul anului, avansează foarte greu, separatiştii intenţionând să organizeze alegeri locale în conformitate cu propriilor reguli, iar Parlamentul de la Kiev rămânând divizat asupra votulului privind acordarea unei autonomii sporite regiunii Donbas..

„Va trebui să-i oferim preşedintelui (ucrainean) Petro Poroşenko argumente pentru a-şi convinge Parlamentul să avanseze“ în acest sens, a subliniat sursa diplomatică franceză.

Kievul se teme de o posibilă anulare a sancţiunilor impuse de occidentali Moscovei

Ucrainenii cer anularea alegerilor programate de separatişti pe 18 octombrie în Doneţk şi pe 1 noiembrie în Lugansk, dar şi eliberarea tuturor prizonierilor, între care pilotul militar Nadia Savcenko, aflată în centrul unui proces foarte controversat în Rusia.

În schimb, Moscova ar putea spera la o relaxare a sancţiunilor care apasă greu asupra economiei sale. O condiţie în acest sens: concretizarea Acordurilor de Pace de la Minsk. Discuţii asupra posibilităţii  relaxării sancţiunilor impuse de occidentali Moscovei vor avea loc în decembrie, la Bruxelles.

Acest subiect, văzut cu îngrijorare de partea ucraineană, a fost abordat în cursul unei discuţii telefonice, joi, între Hollande, Poroşenko şi Merkel, a anunţat pentru AFP un oficial ucrainean, sub acoperirea anonimatului.

De fapt, Kievul se teme că Moscova se va folosi de criza siriană pentru a deturna atenţia de la situaţia din estul Ucrainei şi că occidentalii vor lăsa garda jos în privinţa sancţiunilor.

„Poziţia Franţei este pentru ridicarea sancţiunilor în cazul aplicării (Acordurilor de la) Minsk. Germania şi Uniunea Europeană adoptă această poziţie“, a subliniat un alt diplomat francez, dezminţind existenţa vreunui dezacord la nivel european asupra acestui punct şi dând asigurări asupra separării dosarului ucrainean de cel sirian.

Serghei Lavrov: Deturnarea atenţiei de la Ucraina prin intervenţia Rusiei în Siria, o interpretare absurdă

La New York, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins ideea că Rusia ar încerca să deturneze atenţia de la Ucraina prin intervenţia în Siria. „Este o intrepretare total absurdă“, a spus el, citat de presa rusă.

Sugerându-le occidentalilor să se alieze acţiunilor ruse împotriva reţelei extremiste Statul Islamic (SI) şi dând ordin aviaţiei militare ruse să efectueze atacuri în Siria, Vladimir Putin s-a erijat într-un lider al lumii libere în cursul acestei săptămâni.

Casa Albă a acuzat joi Kremlinul că efectuează atacuri aeriene aleatoare în Siria, vizând, de fapt, opoziţia siriană.

„Efectuarea unor operaţiuni militare oarbe împotriva opoziţiei siriene este periculoasă pentru Rusia“, a avertizat, citat de BBC, Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Comandantul unui grup rebel sirian antrenat de către americani a declarat că una dintre taberele sale din Idlib a fost vizată de două raiduri aeriene ruse.

Rusia, care propune o cooperare în lupta împotriva Statului Islamic, şi Franţa au poziţii divergente cu privire la soarta preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Liderul regimului de la Damasc este susţinut de către Moscova, însă Parisul vrea să-l vadă plecat de la putere cât mai rapid, acuzându-l că este principalul vinovat de haosul din ţara sa.

„Rămâne de văzut în ce fel situaţia din Siria va influenţa atmosfera la summitul de la Paris“, conchide diplomatul francez.

Linişte pe frontul din estul Ucrainei

În contextul intervenţiei Rusiei în Siria, situaţia din estul Ucrainei pare calmă.

Comandantul rebel Aleksei Novikov şi oamenii săi au avut timp chiar să-l sacrifice şi să-l frigă pe grătar pe „Poroşenko“, un porc numit după preşedintele ucrainean.

„Ambele tabere se îndreaptă către mici acţiuni de diversiune efectuate în terenul inamicului“, a spus Aleksei Novikov, citat de The Guardian.

„Partea rusă încearcă să tergiverseze Acordurile de la Minsk atât cât acceptă Ucraina“, a apreciat jurnalistul rus Vitali Leibin. Cel mai probabil, Rusia va aplica modelul transnistrean, urmând ca regiunile Doneţk şi Lugansk să facă parte din Ucraina dar să funcţioneze ca entităţi independente sprijinite de Moscova, a adăugat el.