Procurorul general din Istanbul, Zekeriya Oz, este cel care a început investigarea unei părţi a elitelor din Turcia, oameni percepuţi mult timp ca figuri publice de neatins. Printre aceştia sunt politicieni, jurnalişti, avocaţi şi generali din forţele armate.

Oz este cel mai important procuror din timpul lui Ergogan care a l-a ajutat pe liderul politic în luarea măsurilor împotriva reţelei cunoscute sub numele de „Ergenekon”, membrii acesteia pregătind o lovitură de stat.

Cu toate acestea, la numai cinci luni de la încheierea dosarului „Ergenekon”, Oz a început să vizeze aducerea în faţa justiţiei şi a oamenilor din anturajul lui Erdogan.

Scandalul de corupţie l-a adus pe Erdogan în poziţia de a se confrunta cu cea mai gravă situaţie politică din ultimii 11 ani. Acest scandal riscă să ducă la slăbirea autorităţii actualului prim-ministru în interiorul AKP şi să scindeze formaţiunea politică, toate acestea întâmplându-se într-un an electoral în care Erdogan vrea să fie ales preşedinte.

51 de persoane, majoritatea făcând parte din anturajul lui Erdogan, au fost arestate pe 19 decembrie fiind suspectate de deturnare de fonduri, corupţie şi spălare de bani.

Printre cei arestaţi miercuri au fost directorul executiv al Halk Bankasi, Suleyman Aslan, oameni de afaceri, membri ai Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), fii miniştrilor Internelor, Muammer Guler, al Economiei, Zafer Caglayan, şi al Mediului, Erdogan Bayraktar.

Bayraktar a cerut ca liderul executivului să se retragă de la conducerea Guvernului deoarece Erdogan a fost cel care a pus presiune pe ministrul demisionar, pentru a aproba mai multe proiecte privind construcţii.

Anchetatorii pregătesc noi arestări, printre cei vizaţi fiind ci fiul prim-ministrului, Erdogan Bilal, acesta fiind acuzat de dare de mită. Însă, procurorul care instrumentează acest caz, Muammar Akka, a fost înlăturat. Într-o declaraţie făcută de procurorul Akka, acesta a afirmat că: „Investigaţiile mele au fost blocate. Justiţia a fost pusă sun presiune”, citat de „Der Spiegel”.

Erdogan a încercat să invoce faptul că ceea ce se întâmplă este o conspiraţie îndreptată împotriva guvernului, acuzându-i pe cei care realizează anchetele că sunt membrii unei „bande” care urmăresc să facă rău Turciei, „agenţi ai elementelor străine”.

Ofensiva celor din sistemul judiciar vine în contextul rivalităţii şi confruntării politice între partizanii lui Ergodan şi cei ai lui Fethullah Gulen, fost imam şi lider de opinie,, exilat în Statele Unite, aceasta fiind liderul unei frăţii religioase cu influenţă, susţinătoare a AKP timp de zece ani, dar care în acest moment condamnă comportamentul „autocratic şi antidemocratic” al acestui partid.

Investigaţiile sunt văzute ca fiind dirijate de membri ai mişcării conduse de Gulen,  căutând răzbunarea pe prim-ministrul în funcţie. Erdogan le numeşte „operaţiuni murdare”, acuzându-l pe Gulen de încercarea de a crea „un stat în stat”.

Liderul politic de la Ankara este pus pentru a doua oară sub o mare presiune după ce, în timpul verii, mai mult de trei milioane de oameni au ieşit să protesteze în Istanbul, nemulţumite de deciziile conservatoare ale lui Erdogan.