Scandalul banilor ruseşti spălaţi în bănci occidentale ajunge şi la Prinţul Charles

Ruben Vardanian (stânga), fostul şef al băncii Troika Dialog, dialogând cu Prinţul Charles (dreapta) în timpul unui dineu

O nouă maşină rusească de spălat bani a ieşit la iveală, scandalul punând în încurcătură numeroase bănci europene şi privindu-l chiar şi pe Prinţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii.

Sub titlul „Troika Laundromat“, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) scoate la suprafaţă una dintre cele mai mari scheme de spălat bani din istorie. Reţeaua implică bănci din Rusia şi din Occident, societăţi paravan înregistrate în paradisuri fiscale şi mulţi beneficiari necunoscuţi, dar şi cunoscuţi, precum un prieten din copilărie al preşedintelui rus Vladimir Putin şi Prinţul Charles.

Circa 20 de publicaţii europene au contribuit la această investigaţie jurnalistică, care vine după alte două importante dezvăluiri din acelaşi registru: „Laundromatul Rusesc“ şi „Laundromatul Azer“.

Titlul provine de la creierul acestei scheme, Troika Dialog, o fostă bancă de investiţii din Moscova ajunsă sub umbrela Sberbank CIB.

Totul a început între 2004 şi 2006, cu o structură de 75 de societăţi înregistrate în paradisuri fiscale precum Belize, Insulele Virgine Britanice şi Panama.

Până în 2013, cele 75 de societăţi au fost folosite pe post de paravan pentru tranzacţii de câteva miliarde de euro ale Troika Dialog în lumea întreagă.

Două bănci lituaniene au servit ca intermediare în Europa, între care Ukio Bankas, închisă în 2013. Ukio Bankas a găzduit conturi pentru 35 dintre cele 75 de societăţi paravan.

Ukio Bankas este investigată de autorităţile lituaniene FOTO jp.lt

„Sub conducerea băncii Troika Dialog, miliarde de dolari din Rusia au intrat în conturi deschise la Ukio“, arată OCCRP.

Potrivit anchetei, banii au fost apoi transferaţi mai multor beneficiari, cunoscuţi şi necunoscuţi, adesea în baza unor facturi false.

Circuitul a inclus oficial cetăţeni armeni, unii dintre ei veniţi la muncă la Moscova. Însă beneficiarii reali sunt membri ai elitei politice, interlopi şi oameni de afaceri, care şi-au permis astfel să cumpere discret acţiuni, proprietăţi de lux, bijuterii, iahturi, bilete la meciuri de fotbal, să achite taxe şcolare etc.

Circa 8,3 miliarde de euro şi-au pierdut urma prin această schemă.

Bani de la un rus pentru „moştenirea arhitecturală“ a Angliei

Printre beneficiari figurează violoncelistul Serghei Roldughin, un prieten din copilărie al lui Putin şi naşul uneia dintre fiicele sale. El apare în dreptul unor tranzacţii în valoare de 69 de milioane de dolari (61 de milioane de euro).

Ruben Vardanian, şeful Troika Dialog la acea vreme, a recunoscut cu jumătate de gură informaţiile în cazul lui Roldughin. Totuşi, susţine că el personal nu a făcut afaceri cu muzicianul din Sankt Petersburg.

Un alt nume celebru din scandalul „Troika Laundromat“ este cel al Prinţului Charles. Vardanian a efectuat trei plăţi - în 2009, 2010 şi 2011 - în valoare de 200.000 de dolari (circa 177.000 de euro) către Prince’s Charities Foundation, un instrument de strângere de fonduri aflat la dispoziţia moştenitorului tronului Marii Britanii. Banii au fost viraţi printr-o societate din Insulele Virgine Britanice. Potrivit omului de afaceri ruso-armean, aceste tranzacţii au fost făcute în scop caritabil, pentru a „păstra moştenirea arhitecturală a Angliei“. De fapt, Ruben Vardanian pozează într-o persoană cu opinii progresiste, filantrop şi gazdă a unor personalităţi occidentale, fiind văzut alături şi de Prinţul Charles.

Scăderi la burse pentru băncile apărute în anchetă

Scandalul afectează bănci din Belgia, Elveţia , Franţa, Germania şi Olanda. Acestea sunt arătate cu degetul pentru neverificarea sursei clare a fondurilor.

În Olanda, „Groene Amsterdammer“ scrie că ING, ABN Amro şi Rabobank au permis viramente incorecte în valoare de sute de milioane de euro legate de Troika Dialog.

În Elveţia, „Tribune de Genève“ relatează că Indosuez, care face parte din grupul bancar francez Crédit Agricole, a închis ochii la 500 tranzacţii în valoare de circa 130 de milioane de euro legate de cinci societăţi paravan identificate în „Troika Laundromat“. „Multe dintre tranzacţii au fost legitimate cu contracte false“, notează cotidianul elveţian.

Acţiunile ING şi ABN Amro au scăzut marţi pe fondul acestui scandal.

Crédit Agricole susţine că nu are nicio vină, întrucât şi-a „îndeplinit toate obligaţiile referitoare la combaterea spălării banilor“,  în timp ce Autoritatea elveţiană de supraveghere financiară a refuzat să comenteze acest caz.

Într-un interviu, Rubern Vardanian spune că banca pe care a condus-o nu a făcut nimic rău. Potrivit lui, banca a aplicat regulamentele şi procedurile aflate în vigoare la acea vreme. El mai spune că nu poate fi la curent cu detaliile tuturor afacerilor derulate în cadrul Troika Dialog.