România contribuie la apărarea cibernetică la nivelul NATO

În contextul în care atacurile cibernetice pot avea, potrivit evaluărilor făcute de Alianţa Nord-Atlantică, efecte la fel de periculoase precum cele ale atacurilor convenţionale, ale unor dezastre naturale sau epidemii, experţii NATO pun un accent tot mai puternic pe apărarea cibernetică, iar România se implică în aceste activităţi.

Ambasadorul Sorin Ducaru, Asistent al Secretarului General al NATO privind Ameninţările Emergente de Securitate, a explicat în revista „Q Magazine“ că România a contribuit, printre altele, la crearea de  platforme specifice şi a participat activ la exerciţii NATO din domeniul apărării cibernetice, precum exerciţiul Cyber Coalition.

„ În 2014 şi 2015 s-a implicat în mod deosebit chiar în pregătirea sa, printr-o echipă de experţi ai SRI care a creat unul dintre scenariile cadru şi mediul virtual în care s-a desfăşurat exerciţiul“, a explicat Sorin Ducaru în revista citată.

Exerciţiile de această natură vizează, în general, testarea mecanismelor de protecţie centralizată a sistemelor NATO, dar şi procedurile de răspuns în situaţii de criză generate de atacuri cibernetice în cazul unor operaţiuni ale Alianţei.

La ediţia din noiembrie 2015, care s-a derulat la scurt timp după atentatele de la Paris, soldate cu 130 de morţi, la exerciţiul Cyber Coalition au participat 750 de specialişti în securitate cibernetică din 33 de state.

Sprijin pentru Ucraina

„Având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate din Ucraina – stat vecin ţării noastre, capabilităţile şi expertiza deţinute de România, ca şi deciziile de fond ale NATO privind susţinerea Ucrainei, ţara noastră a decis să participe - în baza unei hotărâri a CSAT - în calitate de naţiune-lider la Fondul de Sprijin (Trust Fund) al NATO pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a ţărilor aliate“, a afirmat Sorin Ducaru.

Pe baza solicitărilor ucrainene, fondul vizează dezvoltarea capabilităţilor tehnice strict defensive ale Ucrainei, prin înfiinţarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică şi securizarea uneia sau mai multor infrastructuri critice ale Ucrainei, precum şi dotarea cu laboratoare de analiză a incidentelor. 

România contribuie cu 500.000 de euro la acest fond care până în prezent a colectat peste un milion de euro de la 8 state contribuitoare. Instituţia română coordonatoare a implementării acestui fond este Serviciul Român de Informaţii, în calitatea sa de autoritate naţională în domeniul cyberintelligence. 

În plus, România a contribuit la sprijinirea conceptuală de către Alianţa Nord-Atlantică a creării cadrului legal pentru sistemul naţional ucrainean de apărare cibernetică, respectiv legea şi strategia din domeniul securităţii cibernetice.