Procesul deceniului: „Logodnica nazistă“ Beate Zschape, acuzată de uciderea a zece persoane, ar fi pe jumătate româncă

Beate Zschape şi-ar fi întâlnit colegii din NSU la începutul anilor '90 într-un centru pentru tineri

Luni, la Munchen, a început unul dintre cele mai importante procese neonaziste de după război. Militanta de extremă-dreapta Beate Zschape, singura supravieţuitoare a grupării neonaziste Subterana naţional-socialistă (NSU), care a omorât cu sânge rece zece imigranţi, ar fi pe jumătate româncă, arată o anchetă realizată de prestigiosul cotidian german „Die Zeit”.

Subterana naţional-socialistă (NSU), aşa cum a fost numită gruparea teroristă din Zwickau, a omorât în perioada 2000-2007 nouă imigranţi turci şi greci şi un agent de poliţie german. Unele crime, scrie Deutsche Welle, s-ar fi petrecut în plină stradă. Din NSU făceau parte, pe lângă Zschape, şi Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos. Amândoi şi-au pus capăt zilelor la 4 noiembrie 2011, într-o rulotă, înainte de a fi prinşi de poliţie. Beate Zschape s-a predat la trei zile după ce a aruncat în aer casa în care locuia alături de ceilalţi membri ai grupării. O femeie brunetă, cu trăsături tinereşti şi cu ochelari s-a prezentat la 8 noiembrie 2011, la comisariatul din Zwickau. "Sunt cea pe care o căutaţi", afirmă ea pur şi simplu.

Încarcerată, ea păstrează tăcerea de atunci, iar unul dintre avocaţii săi a anunţat că aceasta nu se va exprima în privinţa faptelor care îi sunt imputate la proces. "Toată Germania îi cunoaşte numele, dar nimeni nu ştie cine este", a rezumat cotidianul Die Welt. Supranumită, cu o conotaţie negativă puternică, "logodnica nazistă" de presa populară, Beate Zschäpe riscă o lungă detenţie.

În casa distrusă din Zwickau (estul ţării), poliţiştii au găsit dovezi, dar şi arma cu care au fost ucişi cei nouă imigranţi în diverse locuri din ţară. De asemenea, anchetatorii au dat peste nişte filmări macabre în care atacatorii se lăudau cu crimele lor. Imediat după ce celula neonazistă a fost destructurată, cancelarul german Angela Merkel a calificat crimele celor din NSU drept „ruşinea Germaniei”.

Cei din NSU îşi finanţau activităţile jefuind bănci. Anchetatorii spun că gruparea NSU este responsabilă şi de două atacuri cu bombă din Koln, care iniţial fuseseră puse pe seama unor imigranţi.

Cel mai aşteptat proces din Germania

Procesul lui Zschape este aşteptat cu sufletul la gură de mai bine de un an şi jumătate. Ultima oară a fost amânat la jumătatea lunii trecute, pentru că presa turcă s-a adresat Curţii Constituţionale, plângându-se că jurnaliştii turci nu pot asista la proces. Magistraţii au hotârât amânarea procesului pentru ca ziariştii turci să participe la şedinţele de judecată, având în vedere interesul enorm al familiilor victimelor şi al opiniei publice de origine turcă din Germania.

În banca acuzaţilor stă Beate Zschape, acuzată de complicitate la crimă, atacuri cu bombă şi 15 jafuri armate, dar şi patru complici.

Extremista cu origini româneşti

Potrivit unei anchete realizate de săptămânalul „Die Zeit”, Beate Zschape ar fi fiica unui român. Publicaţia germană relatează despre naşterea lui Beate, din 2 ianuarie 1975. Mama acesteia, Annerose A. era originară din fosta Repulică Democrată Germană şi avea pe atunci 22 de ani.

Annerose studia stomatologia la Bucureşti şi mersese acasă, la Jena, în vacanţă ca să nască. Fiindcă era teamă că ar putea să-şi piardă locul de la facultate, Annerose şi-a lăsat fetiţa nou-născută în grija mamei şi s-a întors în România. Se pare că mai avea un motiv: „La Bucureşti o aştepta cineva. Paralel cu prietenul german, Annerose A. avea un iubit român. Acest coleg de studenţie ar fi tatăl lui Beate, după cum ar fi spus mama acesteia Oficiului de Criminalistică. Acesta însă nu şi-ar fi recunoscut paternitatea, până când a murit, în 2000”, se arată în ancheta „Die Zeit”.

Manifestaţie la Munchen, înaintea deschiderii procesului

Aproximativ 100 de manifestanţi antirasism s-au reunit luni dimineaţă în faţa tribunalului din Munchen (sud), unde urmează să înceapă unul dintre cele mai importante procese neonaziste de după război din Germania, relatează AFP.

La apelul mai multor organizaţii de combatere a xenofobiei şi rasismului, aceşti manifestanţi au arborat bannere "împotriva teroarei naziste şi a rasismului în viaţa cotidiană" şi au cerut statului german să lupte mai eficient împotriva infracţiunilor comise de simpatizanţi sau militanţi ai extremei drepte.