Preşedintele Franţei anunţă reforme ambiţioase, de la Versailles VIDEO

Preşedintele Franţei,Emmanuel Macron, s-a adresat, astăzi, celor două camere ale parlamentului francez reunite la Versailles. 925 de senatori şi deputaţi au fost invitaţi în fostul palat regal pentru a asculta discursul prezidenţial.

 Cu figura gravă, şefului statului a parcurs înainte de discurs galeria lungă ce duce la Sala Congresului din Palatul Versailles, mărginită de Gărzi Republicane.

Şedinţa a fost deschisă cu un minut de reculegere în memoria lui Simone Veil, care a încetat din viaţă vineri.

Ajuns cu două ore mai devreme la Versailles, Macron a fost primit pe vasta terasă dinspre Grand Canal de preşedinţii Adunării Naţionale şi Senatului, François de Rugy, respectiv Gérard Larcher, dar şi de premierul Edouard Philippe.

Toţi patru au urcat apoi pe covorul roşu, încadraţi de Gărzile Republicane, înainte de a participa la un dejun de lucru alături de liderii grupurilor parlamentare. Preşedinţii grupurilor Les Republicains din Adunarea Naţională şi din Senat, Christian Jacob, respectiv Bruno Retailleau, au refuzat să ia parte, invocând agende încărcate.

Şeful statului a  schiţat liniile importante ale politicii pe care o va duce de-a lungul mandatului său de cinci ani. Emmanuel Macron a promis „schimbări profunde“ şi o reformă a instituţiilor, marcată prin „reducerea numărului de parlamentari“, la o treime.

Preşedintele Emmanuel Macron a propus o "cale radical nouă" pentru Franţa, cu o transformare "profundă" care să cuprindă o reformă a instituţiilor ţării "până într-un an". 

 "Până acum, prea des, am mers pe un drum greşit", a declarat şeful statului francez. "Am preferat procedurile în locul rezultatelor, reglementarea în locul iniţiativei, societatea rentei în locul societăţii justiţiei", a spus el. "Cred profund că, prin recentele alegeri, poporul nostru ne cere să o luăm pe o cale radical nouă", a subliniat Macron.

Preşedintele francez a afirmat că susţine o "transformare hotărâtă şi profundă", care să marcheze un viraj după "anii de stagnare şi anii agitaţi", considerând că francezii şi-au exprimat în cursul alegerilor "voinţa pentru o alternanţă profundă".

El a propus astfel "schimbarea" instituţiilor, în special prin reducerea cu o treime a numărului de senatori şi deputaţi promiţând şi introducerea parţială a votului proporţional precum şi să pună “capăt proliferării parlamentare”..

"Un parlament mai puţin numeros, dar mai consolidat în ce priveşte mijloacele sale este un parlament unde munca devine mai fluidă, este un parlament care funcţionează mai bine", a afirmat el, pledând pentru "acţiune" şi "eficienţă" la toate nivelurile puterii.

El a adăugat că doreşte să "efectueze" această reformă a instituţiilor "până într-un an" şi că va supune noile dispoziţii unui referendum "dacă va fi necesar".

Subliniindu-şi "consideraţia" pentru parlament, preşedintele Macron a promis să revină "în fiecare an" în faţa Congresului pentru a "da socoteală".

Starea de urgenţă în Franţa, în vigoare de după atentatele din noiembrie 2015, va fi ridicată "în toamnă", a mai anunţat cu această ocazie Emmanuel Macron.

 "Voi restabili libertăţile francezilor, ridicând starea de urgenţă în toamnă, pentru că aceste libertăţi sunt condiţia existenţei unei democraţii puternice", a declarat şeful statului, adăugând totodată că parlamentul va fi invitat să voteze noi măsuri de luptă împotriva terorismului. 

Preşedintele a anunţat şi o reformă a economică, socială şi de mediu (CESE) care să se constitue într-o legătură  între societatea civilă şi instanţele politice. Şeful statului a mai anunţat „măsuri sporite“ pentru combaterea terorismului, care vor fi plasate „sub supravegherea instanţei de judecată“, răspunzând la o solicitare a multor avocaţi îngrijoraţi de puterile sporite ale justiţie administrative.

De asemenea, el a promis o “schimbare profundă” a instituţiilor, propunând desfiinţarea Curţii de Justiţie a Republicii.

“Pe de o parte, aş reinstaura libertăţile francezilor, ridicând starea de urgenţă în toamnă, pentru că aceste libertăţi sunt condiţia existenţei unei democraţii puternice”, a anunţat el. “Codul Penal, aşa cum este el, prerogativele magistraţilor aşa cum sunt ele, pot, dacă sistemul este bine ordonat, să ne permită să ne distrugem adversarii”, a subliniat el.

Macron a evocat şi viitorul său proiect de lege împotriva terorismului. “Pe de o parte, vreau ca Parlamentul să poată vota aceste dispoziţii noi care ne vor consolida şi mai mult lupta. Acestea ar urma să vizeze explicit teroriştii, nu toţi francezii. De asemenea, vor include măsuri consolidate, dar care vor fi plasate sub supravegherea judecătorului judiciar, respectând integral şi în permanenţă condiţiile noastre constituţionale şi tradiţiile noastre privind libertatea”, a adăugat el.

Pe fondul climatului recent marcat de scandaluri, Macron a cerut presei să “termine cu această căutare neîncetată a scandalului”.

Revigorarea Europei

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a pronunţat pentru revigorarea construcţiei europene, estimând că UE „şi-a pierdut direcţia” şi a fost „fragilizată de proliferarea birocratică”.

„Deceniul care tocmai s-a încheiat a fost pentru Europa un deceniu crud. Am gestionat crize, dar ne-am pierdut direcţia”, şi-a exprimat regretul preşedintele proeuropean al Franţei.

„Construcţia europeană s-a fragilizat prin proliferarea birocratică şi prin scepticismul crescând care decurge din aceasta”, a continuat el. “Cred ferm în Europa, dar nu găsesc nejustificat acest scepticism”, a adăugat Macron.

„Revine astăzi unei noi generaţii de conducători să reia ideea europeană aflată la originea sa”, a insistat preşedintele francez.

El a invitat ţările UE „pentru care aceasta nu se reduce la o piaţă, ci înseamnă un spaţiu unde o anumită idee a valorii umane şi exigenţa justiţiei sociale sunt recunoscute ca preeminente”, să se “reapuce de un proiect decisiv şi să se organizeze în consecinţă”.

„Revine Franţei să reia iniţiativa şi doresc să o fac în următoarele luni”, a adăugat el, exprimându-şi dorinţa de a “face aceasta prin intermediul şi printr-o muncă strânsă” angajată în special cu cancelarul german Angela Merkel, căreia îi rezervase şi prima sa vizită după alegerea în calitate de preşedinte în luna mai.

Decizia lui Emmanuel Macron de a reuni Parlamentul la Versailles a fost însă criticată de opoziţie şi de o parte a presei. Cotidianul Le Monde a scris că şeful statului a „încălcat“ cutumele republicane prin această dorinţă de a lua cuvîntul la Versailles.

Iar faptul că s-a exprimat înaintea primului ministru este văzut ca o „inovaţie“ nu tocmai politicoasă. Cei mai vehemenţi au fost radicalii de stînga în frunte cu Jean-Luc Mélenchon. Ei au anunţat că nu se vor duce la Versailles pentru acest discurs prezidenţial taxat drept „o eroare politică“, o derivă „imperial“. 

La fel, comuniştii şi o parte din aleşii conservatori şi socialişti au boicotat Congresul. Ei au denunţat printre altele inutilitatea acestei întâlniri dar şi costul ei extrem de ridicat.

Şi din rândurile dreptei, mai precis ale partidului Republicanii, au venit critici. „Suntem invitaţi la Versailles ca să-l aplaudăm pe noul prinţ“ declară Guillaume Larrivé.

Preşedintele Emmanuel Macron este acuzat că vrea să conducă Franţa ca şi cum ar fi o intreprindere, că se inspiră din aşa-numitul „despotism luminat“, că vrea să-i imite pe Napoleon Bonaparte şi pe generalul de Gaulle, că se poziţionează în rolul "salvator al patriei".

Forma discursului prezidenţial de la Versailles se inspiră din cea a discursurilor despre starea naţiunii rostite anual de preşedinţii americani. Unii analişti au deplâns o "americanizare a vieţii politice franceze".

Este a treia oară când un şef de stat francez se exprimă în faţa Congresului de când s-a revizuit Constituţia Franţei în 2008. Până atunci, această practică era interzisă. Conservatorul Nicolas Sarkozy s-a adresat Congresului în iunie 2009 în plină criză a Europei iar socialistul François Hollande pe 16 noiembrie 2015, trei zile după atentatele jidadiste de la sala Bataclan, Stade de France şi terasele cafenelelor pariziene care au făcut 130 de morţi şi sute de răniţi.

Si înainte de 2008, preşedinţii francezi se adresau noului parlament dar sub forma unui mesaj citit de preşedinţii celor două camere.

Marţi îşi va rosti discursul de politică generală premierul Edouard Philippe.