Moscova sau Bruxelles?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

După alegerile parlamentare din toamna trecută, cehii au mers iarăşi la urne, vineri şi sâmbătă, pentru a-şi alege preşedintele. E a doua oară când scrutinul e unul direct, până în 2013 desemnarea şefului statului fiind decisă în Parlament. Învingătorul va fi stabilit pe 26-27 ianuarie, fiindcă în primul tur nimeni n-a avut majoritatea voturilor.

În cursă s-au înscris nouă candidaţi. Trei dintre ei au avut sprijinul cetăţenilor, iar ceilalţi au strâns semnături de susţinere de la deputaţi şi senatori, o alternativă pe care legea o îngăduie. Cinci competitori s-au prezentat ca independenţi, chiar dacă unii dintre ei au fost susţinuţi în mod explicit de către una sau mai multe formaţiuni politice.

Profilurile profesionale ale celor înscrişi în competiţia pentru funcţia supremă sunt dintre cele mai diverse: un poet şi muzician care a fondat şi prima agenţie de pariuri (!) din Cehia, un ex-consilier al lui Havel care a devenit apoi ambasador al ţării sale în Franţa, un fost CEO de la Skoda care a prezidat mai târziu Federaţia cehă de hochei, un fost instalator care a făcut studii strălucite de medicină, doi foşti premieri, liderul patronatului industriei de apărare etc. Candidaţii principali au fost actualul şef al statului, Miloš Zeman, şi fostul preşedinte al Academiei cehe, Jiři Drahoš.

Primul şi-a început cariera la sfârşitul anilor şaizeci, fiind pentru scurtă vreme afiliat la partidul comunist. După 1990, a deţinut şefia parlamentului şi a ajuns, ca lider al social-democraţilor, prim-ministru, apoi, ca fondator al Partidului Drepturilor Civice, preşedinte. Cunoscut pentru amiciţia cu Rusia şi cu China, pentru violenţa criticilor la adresa tibetanilor sau a imigranţilor musulmani, Zeman spera să fie reales din primul tur de scrutin. În acest scop, s-a aliat cu controversatul Andrej Babiš, care a obţinut cele mai multe voturi la scrutinul din octombrie, dar care nu a reuşit încă să formeze un guvern, fiind refuzat chiar ieri de legislativ. Preşedintele în funcţie a obţinut doar 38,5% în primul tur, iar în vederea celui decisiv i-a chemat la urne pe cei care au votat pentru el, împreună cu „prietenii, iubiţii sau amantele lor”.

Celălalt finalist nu are experienţă politică. E un moderat, dar şi un european convins, care s-a opus ideii lui Zeman de a organiza un referendum care să aibă drept temă părăsirea Uniunii. Candidatura sa a fost susţinută de către creştin-democraţi, de două grupări care reunesc primari independenţi, ca şi de către tinerii social-democraţi. După primul tur de scrutin, în care a adunat 26,6%, Drahoš a primit sprijinul altor trei candidaţi pro-europeni, care au obţinut între 8,8 şi 10,2 la sută. Peste două săptămâni, cehii vor alege între o apropiere de Moscova şi fidelitatea faţă de Bruxelles. Sondajele anunţă deocamdată înfrângerea lui Zeman, dar diferenţa dintre el şi Drahoš e destul de mică. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite