INFOGRAFIE JUNCKER : 160.000 de refugiaţi trebuie relocaţi obligatoriu în UE. România ar urma să primească 6.351, potrivit propunerii Comisiei Europene

Comisia Europeană (CE) a finalizat marţi un nou set de propuneri cu privire la gestionarea crizei imigranţilor din Europa, inclusiv un plan controversat de distribuire a solicitanţilor de azil între statele membre. Acest plan a fost evocat miercuri dimineaţă de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, într-un discurs privind starea Uniunii Europene (UE).

În cadrul discursului său privind starea UE, susţinut miercuri în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, Juncker a evocat noul plan, ale cărui principii generale sunt în mare cunoscute. Refugiaţii vor fi distribuiţi conform unei formule care se bazează pe 40 la sută pe produsul intern brut al ţărilor, 40 la sută pe numărul de locuitori, 10 la sută pe rata şomajului şi 10 la sută pe numărul de refugiaţi aflaţi deja în fiecare ţară membră înaintea apariţiei crizei din acest an, transmite Agerpres.

Planul prevede relocarea a 120.000 de persoane în plus faţă de cele 40.000 de persoane propuse anterior de CE.

Aceste cote obligatorii plasează Germania în prima linie (31.443 refugiaţi, adică 26,2 la sută din cei 120.000 de noi refugiaţi), urmată de Franţa (24.031, o proporţie de 20 la sută) şi Spania (14.931, o cotă de 12,4 la sută), conform unor surse europene.

Germania le-a cerut marţi partenerilor săi europeni „să-şi deschidă mai larg“ porţile pentru zecile de mii de refugiaţi care intră în Europa.

„Avem nevoie în final de un sistem deschis de cote pentru repartizarea obligatorie a persoanelor care au un drept de azil'“, a declarat cancelarul german Angela Merkel, care a apreciat că plafonarea în avans a numărului de imigranţi nu are niciun sens, relatează Agerpres.

Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanţi de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Noua schemă prevede relocarea a 6.351 de solicitanţi de azil în România, potrivit unei propuneri de repartizare comunicate publicate miercuri pe site-ul CE.

„E momentul să vorbim din inimă şi vreau să vă vorbesc despre marile probleme cu care se confruntă UE în momentul de faţă. UE nu trece printr-o perioadă bună“, şi-a început discursul Jean-Claude Juncker.

 „Nu există prea mult spirit european în UE şi prea multă uniune în UE, dar vreau să schimbăm lucrurile si vreau să o facem acum“, a continuat el.

Cine nu primişte refugiaşti, plăteşte

Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului.

Dacă, din motive obiective şi justificate - de exemplu în cazul unui dezastru natural -, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de solidaritate sau cel de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său.

CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei. 

Bugetul UE va prevedea fonduri în valoare de 780 de milioane de euro pentru aplicarea acestei scheme. Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant găzduit. Italia, Grecia şi Ungaria vor primi câte 500 de euro pentru fiecare persoană transferată, pentru a acoperi costurile cu transportul.

Comisia Europeană propune de asemenea crearea unei liste cu ţări de origine sigure, care va permite procesarea mai eficientă a solicitărilor de azil şi repatrierea mai rapidă a imigranţilor originari din aceste ţări. Astfel, Comisia propune ca lista cu ţări sigure să includă Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia.

În ceea ce priveşte dimensiunea externă a crizei refugiaţilor, atât timp cât instabilitatea politică şi conflictele din ţările de origine (de exemplu Siria şi Libia) continuă, UE se va confrunta şi pe viitor cu un număr mare de refugiaţi. Contribuţia la soluţii politice în aceste ţări rămâne o prioritate pentru UE, atât prin sprijin financiar către ţările învecinate, cât şi prin acorduri de readmisie şi parteneriat. Până în prezent, 3,8 miliarde de euro au fost mobilizaţi pentru a ajuta ţările vecine cu Siria şi Irakul.

În plus, Comisia propune un fond în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru a ajuta la combaterea cauzelor migraţiei din Africa.

Statele membre UE vor putea discuta şi adopta propunerile Comisiei Europene în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului de Afaceri Interne pe tema migraţiei, care va avea loc la 14 septembrie.
 

    Ca să treacă şi să devină obligatorie pentru statele membre, propunerea Comisiei Europene are nevoie de vot calificat în Consiliu (format din cei 28 de şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre UE) , adică 55% din voturi. Există şi o posibilitate de blocare, dacă minim patru ţări care au împreună minim 35% din populaţia UE resping propunerea de cote obligatorii.

Există, teoretic, posibilitatea ca România să reuşească blocarea propunerilor CE, alături de Grupul de la Vişegrad care se opun şi ele cotelor obligatorii cerute de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Va urma şi avizul consultativ al Parlamentului European, iar statele membre vor fi obligate să accepte cotele obligatorii propuse de Comisia Europeană.

Lista europeană cu ţări de origine sigure trebuie adoptate în comun de PE şi de Consiliu.

Grupurile din PE, cu excepţia euroscepticilor, sprijină impunerea cotelor obligatorii de refugiaţi 

Marile grupuri politice din Parlamentul European, cu excepţia taberei eurosceptice, şi-au manifestat miercuri sprijinul faţă de planul prezentat în aceeaşi zi de preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude-Juncker, de repartizare a refugiaţilor prin cote obligatorii între statele UE, consemnează agenţia EFE. 

După intervenţia lui Juncker, preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat că împărtăşeşte deplin opiniile exprimate de şeful executivului comunitar cu privire la urgenţa generată de criza refugiaţilor. „În Europa suntem mândri că am inventat drepturile omului. Pentru toţi cetăţenii, indiferent de religia lor“, a spus liderul popularilor europeni, făcând astfel aluzie la cei care au afirmat că preferă să găzduiască mai degrabă refugiaţi creştini, nu musulmani, cum este cazul guvernului slovac. 

Nici liderul social-democraţilor europeni (S&D), Gianni Pittella, nu s-a delimitat de abordarea lui Juncker, dar i-a amintit acestuia din urmă că, atunci când a fost numit preşedinte al CE, a promis că UE va avea un „triplu A social“ (aşa cum în sectorul financiar agenţiile de rating evaluează cu AAA performanţa maximă). „Dacă nu acţionăm, criza va fi ireversibilă“, a atenţionat Pittella, care a cerut o sporire a investiţiilor publice şi private pentru a încuraja progresul social.

La rândul său, liderul liberalilor europeni (ALDE), Guy Verhofstadt, a apreciat că formula propusă de Juncker este „drumul cel bun“, el invocând argumentul „solidarităţii“ europene, la fel ca Juncker şi toţi susţinătorii impunerii cotelor obligatorii de refugiaţi. „Mesajul meu este că UE nu este în criză. Ceea ce provoacă criza este lipsa Europei. Sistemul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa n.red.) este o negare a Europei“, este de părere Verhofstadt.

Un mesaj asemănător a fost transmis de grupul Verzilor şi de cel al GUE/NGL (stânga unită), ambele foarte critice faţă de iniţiativa premierului ungar Viktor Orban de a ridica în calea imigranţilor ilegali un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia.

În schimb, tabăra eurosceptică din PE a criticat proiectul prezentat de Juncker şi a avertizat asupra riscurilor generate de sosirea masivă a refugiaţilor în Europa. Astfel, în opinia liderului UKIP, Nigel Farage, în prezent politicile de azil şi imigraţie ale CE se limitează să spună că „în Europa poate să vină oricine doreşte“. El a vorbit şi despre creşterea ameninţărilor teroriste, în condiţiile în care există deja dovezi că gruparea jihadistă Statul Islamic profită de acest aflux de refugiaţi pentru a infiltra islamişti radicali în Europa. Şi lidera Frontului Naţional francez, Marine Le Pen, s-a pronunţat împotriva a ceea ce a numit planul „ultra imigraţionist“ al CE. 

Europa trebuie să aibă o agendă cuprinzătoare privind imigraţia şi să acţioneze

 „Principala prioritate trebuie să fie abordarea crizei refugiaţilor. Aproape 500.000 au ajuns în Uniunea Europeană, majoritatea dintre ei au fugit din Siria. Două sute de mii sunt în Grecia, 150.000 în Ungaria şi aproximativ 100.000 în Italia, ţările cele mai afectate“, a subliniat Juncker.

 „Nu e momentul să ne înspăimântăm. E momentul să fim curajoşi şi să dăm dovadă de omenie şi demnitate“, a cerut el.

 „Noi, europenii, trebuie să ne amintim că Europa este un continent unde aproape toţi am fost odată refugiaţi. Milioane de europeni au fugit de războaie şi persecutare“, a evocat preşedintele CE.

 „Europa de astăzi e de departe locul cel mai prosper şi cel mai stabil din lume. Europa este un loc al păcii şi stabilităţii şi ar trebui să ne bucurăm de acest lucru. Europa nu poate găzdui toată suferinţa lumii, dar haideţi să fim oneşti“, a spus el.

„Atâta vreme cât nu va fi pace în Siria şi Irak, criza refugiaţilor nu se va termina. Putem ridica garduri, dar asta nu ajută la nimic. Nu există preţ pe care nu l-aţi plăti dacă aţi fi în situaţia acelor oameni“, a adăugat el.

„E timpul să acţionăm şi să gestionăm criza refugiaţilor. Avem nevoie de o agendă cuprinzătoare privind imigraţia“, a subliniat Juncker.

 „Uniunea Europeană nu are o notă bună la solidaritate. Ungaria, Italia  şi Grecia nu pot fi lăsate să facă faţă singure acestei provocări“, a apreciat el.

Circa 122.000 de vieţi au fost salvate în urma triplării prezenţei UE pe mare

„Am arătat prea mult cu degetul în ultimele săptămâni. State membre s-au acuzat reciproc că nu fac destul şi au acuzat Bruxelles-ul de lipsă de acţiune“, şi-a exprimat nemulţumirea Juncker.

„Circa 122.000 de vieţi au fost salvate prin triplarea prezenţei noastre pe mare. Fiecare viaţă pierdută e una prea mult, dar am sporit eforturile de salvare cu 250 la sută“, a precizat el.

„Operaţiunea comună Frontex beneficiază de sprijinul a 29 de state membre şi membre Schengen. Şi tot va trebui să facem mai mult. Ruta mediterană s-a stabilizat. În august au venit 155.000 de oameni pe această rută“, a mai spus el.

160.000 de refugiaţi urmează să fie relocaţi în UE

 „Propunem un al doilea mecanism, şi anume relocarea a încă 120.000 de refugiaţi“ în statele membre UE, pe lângă cei 40.000 din primul mecanism propus în mai, a anunţat Juncker.

„Cerem statelor membre să adopte aceste cote obligatorii la Consiliul JAI din 14 septembrie“, a solicitat preşedintele CE.

 „Sper că toată lumea va fi de acord. Acum trebuie să trecem la fapte. Nu vorbim despre cifre, ci vorbim despre oameni“, a insistat el, precizând că actualul val de imigranţi reprezintă numai 0,11% din populaţia totală a UE.

De asemenea, Juncker a pledat pentru un mecanism permanent de relocare, o politică comună a azilului şi refugiaţilor şi o listă comună de state sigure de origine“ pentru a accelera procedurile de azil. În plus, Juncker a subliniat necesitatea modificării regulamentului Dublin.

„Suntem în declin demografic şi avem nevoie de oameni. Avem nevoie de resurse bine gestionate. Trebuie să organizăm căi legale pentru a ajunge în Europa“, a precizat preşedintele CE.

„Susţin cu tărie dreptul la muncă pentru azilanţi în timp ce aplicaţia lor este procesată. Munca ţine de demnitate, aşa că trebuie schimbate legislaţiile naţionale pentru ca aceştia să poată munci încă din prima zi“, a continuat el.

Spaţiul Schengen nu va dispărea

„Am eliminat controlul la graniţe în interiorul spaţiului Schengen, iar spaţiul Schengen nu va dispărea. Cealaltă faţă a monedei este, însă, că trebuie să lucrăm împreună pentru a proteja graniţele exterioare“, a dat asigurări el.

„Comisia propune infiinţarea unui fond de urgenţă de 1,8  miliarde de euro pentru rezolvarea crizelor din Sahel, Cornul Africii şi Africa de Nord. Vrem să creăm oportunităţi pentru comunităţile locale. Aştept ca toate statele membre să susţină iniţiativa“, a mai solicitat el.

„Europa în care vreau să trăiesc este cea care ajută şi Europa în care nu vreau să trăiesc este cea care îi refuză pe cei ce au nevoie de ajutor. Aştept ajutorul dumneavoastră, a casei democraţiei, a statelor membre pentru  merge mai departe împreună cu istoria şi valorile noastre“, a spus Juncker.

 „Europa este cea care trebuie să-i ajute pe ceilalţi“, a declarat el.

Ucraina trebuie susţinută

Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker s-a referit la necesitatea rămânerii Greciei în zona euro şi a deplâns lipsa unei uniuni fiscale. El a propus înfiinţarea unei trezorerii comune.

Jean-Claude Juncker a pledat de asemenea pentru susţinerea Ucrainei, afectată de un conflict separatist în estul ţării.

„Preşedintele Ucrainei (Petro Poroşenko) trebuie susţinut pentru că are curajul acţiunii“, a afirmat Juncker.

El a insistat asupra necesităţii reformării justiţiei şi combaterii corupţiei în Ucraina.