Italia sfidează UE cu proiectul de buget pe 2019

Guvernul italian a aprobat luni proiectul de buget pe anul 2019, care prevede sporirea cheltuielilor de protecţie socială, scăderea vârstei legale de pensionare şi creşterea deficitului cu riscul apariţiei unui conflict cu Comisia Europeană (CE), relatează Reuters.

CE are la dispoziţie două săptămâni pentru a se pronunţa asupra acestui text, în timp ce analişti de la grupul bancar Barclays preconizează evoluţii foarte tensionate la nivel politic şi pe piaţa financiară internaţională.

Guvernul de coaliţie de la Roma, format din partidul de extrema dreaptă Liga şi formaţiunea antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S), a dezvăluit marile linii ale proiectului de buget pe anul viitor, anunţând un deficit bugetar de 2,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al Italiei.

Acest obiectiv este inferior plafonului european, fixat la 3% din PIB, dar reprezintă o creştere netă faţă de obiectivul de 1,8% aşteptat pentru acest an şi traiectoria financiară prevăzută de precedentul Consiliu de miniştri al Italiei.

Bruxellesul insistă ca această ţară, care face parte dintr-o zonă euro foarte îndatorată, să se apropie cât mai mult posibil de echilibrul bugetar.

Executivul comunitar a primit luni proiectul de buget propus de Guvernul Conte şi are la dispoziţie două săptămâni pentru a-şi face publică evaluarea, putând, în principiu, să-l accepte, să solicite modificări sau să-l respingă, fapt ce ar fi o premieră de la punerea în aplicare a noii proceduri în 2013.

Italienii de rând aprobă bugetul

Liga şi M5S au afirmat deja că nu vor ceda în faţa CE, susţinând că sporirea cheltuielilor publice este necesară pentru a favoriza creşterea economică şi pentru a reduce sărăcia în Peninsulă.

„Acest buget respectă promisiunile Guvernului şi asigură totodată menţinerea în ordine a conturilor publice“, a declarat premierul Giuseppe Conte la finalul unei reuniuni a Cabinetului său.

„Suntem convinşi că austeritatea este o cale care nu mai poate fi urmată“, a insistat el marţi în faţa parlamentarilor italieni.

Proiectul prevede totodată un „venit de cetăţean“ pentru păturile defavorizate, o amnistie fiscală parţială şi scutirea de taxe şi impozite pentru activităţi independente.

Potrivit lui Luigi Di Maio, liderul M5S, venitul minim, menit combaterii sărăciei, va fi alocat încă din primul trimestru din 2019 şi va costa cu aproximativ 10 miliarde de euro următorul buget al Italiei.

Ministrul Economiei, Giovanni Tria, s-a declarat încrezător în faptul că poate convinge CE asupra necesităţii creşterii deficitului bugetar, apreciind drept „normală“ ţinta de 2,4%.

Bruxellesul estimează însă că această creştere va îndatora şi mai mult Italia, a cărei datorii se ridica anul trecut la 131% din PIB. Dimpotrivă, CE vrea ca Italia să-şi reducă cheltuielile, pentru a ţine astfel sub control nivelul datoriei.

„Ideea că acest buget ar putea duce la explozia Europei este total nefondată“, a dat asigurări Giovanni Tria, un profesor de economie în vârstă de 70 de ani care nu face parte din partidele aflate la guvernare în Peninsulă.

Pentru a finanţa cheltuieli prevăzute, Guvernul Conte propune, între altele, reducerea avantajelor fiscale acordate băncilor în ceea ce priveşte deducerea dobânzilor la împrumuturi.

Potrivit unei anchete a institutului de opinie Demopolis, 52% dintre italieni susţin proiectul bugetar pe anul 2019, în timp ce 38% îl dezaprobă.

Barclays: Conflict cu UE şi alegeri anticipate

Conform unei analize Barclays, situaţia se anunţă foarte tensionată în Italia, o ţară cu o alianţă politică fragilă şi aflată în pragul unui conflict cu UE. Analiştii Barclays preconizează o respingere parţială sau totală de către CE a bugetului italian şi posibilitatea de alegeri anticipate la începutul anului viitor, în perspectiva creşterii presiunilor în Italia şi a popularităţii Ligii.

Barclays notează, de asemenea, că există un risc mare ca agenţiile de evaluare financiară să scadă ratingul de credit al Italiei. În prezent, Italia este evaluată la Baa2 (sub supraveghere) de către Moody's şi la BBBB (perspectivă stabilă) de către S&P.

În aceste condiţii, criza datoriei italiene rămâne unul dintre cei mai periculoşi factorii de risc de pe piaţa financiară înternaţională, estimează Barclays, potrivit Business Insider.

Juncker: UE refuză să fie flexibilă în cazul Italiei

Comentând noul buget italian, preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a declarat că unele state din UE refuză să acorde Italiei supleţea bugetară pe care o solicită.

„Dacă vom accepta depăşirea (bugetară, n. red.), unele ţări ne vor împroşca cu noroi şi ne vor acuza că suntem prea felixibili cu Italia“, a spus Juncker, citat de agenţia de presă ANSA.