De ce nu se teme UE de ameninţările lui Boris Johnson
0
Boris Johnson ameninţă că va trânti uşa în nas UE dacă nu se ajunge la un acord de liber schimb până la jumătatea lunii octombrie, pentru punerea în aplicare înainte de termenul limită din 31 decembrie de ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Dar cei 27 nu par impresionaţi pentru că dependenţa Regatului Unit de piaţa comunitară este mai mare decât cea a statelor membre de cea britanică.
Negocierile se împiedică în special în ce priveşte pescuitul şi condiţiile de concurenţă loială. Guvernul britanic a prezenta astăzi legislaţia care „elimină” anumite părţi ale acordului care reglementează ieşirea din UE , inclusiv reglementările vamale cu Irlanda din Nord. Aceste dispoziţii prevăd în mod normal menţinerea anumitor norme ale UE în provincia britanică pentru a garanta absenţa unei frontiere fizice dar şi pentru a evita reapariţia tensiunilor în această regiune.
La Londra, un membru al guvernului lui Johnson, secretarul pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a recunoscut că legea post-Brexit pregătită de cabinetul lui Johnson, „va încălca legislaţia internaţională”. Dar UE nu se lase impresionată de provocările lui Boris Johnson pentru că Marea Britanie trimite în Europa 47% din exporturile sale, dependentă fiind aşadar de UE, pe când Europa plasează doar 8% din exporturi peste Canalul Mânecii.
Îngrijorare în Irlanda de Nord
Pe de altă parte, găsirea unui modus vivendi cu Marea Britanie este vitală pentru Irlanda, avertizează The Irish Independent: „Singura modalitate de a umple rafturile supermarketurilor şi depozitelor în Irlanda este să ne asigurăm că mărfurile pot proveni sau trece prin Marea Britanie. Orice incident semnificativ în porturile britanice şi / sau irlandeze reprezintă o ameninţare economică reală. Deoarece fiecare bărbat, femeie şi copil din Irlanda consumă produse importate – inclusiv bunuri esenţiale, cum ar fi alimentele. Şi este extrem de important ca liniile de aprovizionare să funcţioneze corect şi să nu existe blocaje în porturi. Dar tocmai acest lucru se va întâmpla în absenţa unui acord între UE şi Marea Britanie.
Scoţia şi Ţara Galilor au denunţat un proiect de lege privind organizarea pieţei interne britanice
Premierul scoţian Nicola Sturgeon denunţă un proiect de lege cu privire la organizarea internă a Regatului Unit, prezentat miercuri de Guvernul lui Boris Johnson, drept un ”atac frontal total” asupra autonomiei Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord, relatează Reuters.
Sturgeon a avertizat că acest text nu face decât să consolideze cauza independenţei Scoţiei.
”Tot mai mult, aceasta nu este o problemă de alternativă între independenţă şi statu quo-ul descentralizării. Este vorba despre independenţă ca singurul mijloc de aprare a Parlamentului scoţian, pentru a nu fi fragilizat şi pentru ca puterile să nu-i fie subminate”, a subliniat ea.
Premierul separtsist scoţian acuză Guvernul Johnson că este ”cel mai iresponsabil, iar pentrua înrăutăţi lucrurile şi mai mult, incompetent şi lipsit de orice principiu” pe care l-a văzut ea vreodată.
Guvernul britanic a recunoscut marţi că acest proiect de lege, care urmează să definească piaţa internă britanică după Brexit încalcă ”în mod limitat” angajamentele internaţionale pe care şi le-a asumat.
În cadrul subtilului echilibru constituţional din Marea Britanie, parlamentele şi guvernele semiautonome ale Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord - numite administraţii ”delegate” - au competenţe în domenii ca educaţia, sănătatea, poliţia şi justiţia.
La Cardiff, reacţia faţă de proiectul de lege pregătit de Londra a fost la fel de negativă. Proiectul este considerat o ameninţare la adresa legăturilor care leagă cele patru provicnii ale regatului.
”Permiteţi-mi să spun lucrurilor pe nume: Guvernul Regatului Unit prevede să sacrifice viitorul Uniunii (britanice) smulgând atribuţii administraţiilor descentralizate”, denunţă ”consilierul general al Ţării Galilor” Jeremy Miles, principalul consilier juriric al Guvernului local.
”Acest proiect este o atingere la adresa democraţiei şi un afront adus popoarelor Ţării Galilor, Scoţiei şi Irlandei de Nord, care au votat în numeroase rânduri în favoarea descentralizării”
Sau dacă acest nou acord implică prea multe controale şi taxe”. Marea Britanie a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la aproape patru ani după un referendum considerat istoric ce a marcat sfârşitul a aproape 50 de ani de apartenenţă la Uniunea Europeană. Dar ea rămâne guvernată de reglementări europene până la sfârşitul lunii decembrie, în timp ce cele două părţi încearcă să încheie un acord liber schimb, notează AFP. În timp ce negocierile frânează, în special din cauza problemelor legate de pescuit şi de concurenţa echitabilă, timpul presează, Bruxellesul subliniind necesitatea unui acord până la sfârşitul lunii octombrie pentru a permite o ratificare europeană la timp.
Se încarcă comentariile...
