Ce se întâmplă cu refugiaţii. Şase întrebări şi răspunsuri pentru a înţelege criza imigranţilor

Ce se întâmplă cu refugiaţii sirieni. Până acum, Uniunea Europeană nu a răspuns unitar la afluxul de imigranţi care fug din ţări nesigure, afectate de conflicte militare sau de sărăcie, şi speră să înceapă o nouă viaţă în special în vestul şi în nordul Europei.

De ce exodul are loc acum

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), ajutorul umanitar pentru refugiaţi s-a redus, ceea ce a cauzat degradarea condiţiilor de viaţă în taberele de refugiaţi sirieni din Turcia, Liban şi Iordania, relatează AFP. Având în vedere că întoarcerea acasă este aproape imposibilă din cauza conflictului militar din ţara lor, refugiaţii sirieni se văd nevoiţi să călătorească mii de kilometri, pe mare şi pe uscat, în speranţa unei vieţi mai bune la destinaţie.

Câţi au ajuns până în prezent

Aproape 365.000 de imigranţi au traversat Marea Mediterană în cursul acestui an, iar peste 2.700 dintre ei au murit în această încercare de ajunge în Europa, conform ultimului raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). De la începutul lunii ianuarie şi până acum, aproximativ 245.000 de imigranţi au sosit în Grecia şi alţi 116.000 în Italia, se arată în raportul OIM.

Potrivit datelor publicate în iunie de Eurostat, 185.000 de cereri de azil au fost înregistrate în cursul primului trimestru din 2015, iar jumătate dintre acestea vizează kosovari, sirieni şi afgani. În acest context, Germania a anunţat că se aşteaptă să primească 800.000 de cereri de azil în 2015, faţă de 200.000 în 2014.

Imigranţii ajunşi în Grecia şi Italia sunt originari în mare parte din Siria, Irak, Afganistan, Pakistan, Eritreea sau Nigeria. Potrivit UNHCR, 59% dintre imigranţii ajunşi în Grecia sunt sirieni, iar 25% afgani. Ei pleacă de pe ţărmul Turciei şi ajung în special pe insulele Kos şi Lesbos, după care sunt înregistraţi şi îşi continuă drumul spre nordul Greciei, la graniţa cu Macedonia. Între 2.000 şi 3.000 de imigranţi traversează zilnic graniţa dintre Grecia şi Macedonia. Un număr-record a fost atins joi, când 5.600 de imigranţi au intrat în Macedonia, potrivit purtătoarei de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming. Din Macedonia, ei pleacă în Serbia pentru a ajunge în Ungaria, membră a spaţiului Schengen (de liberă circulaţie în Europa). Odată sosiţi în Ungaria, majoritatea imigranţilor vor să-şi continue drumul spre vestul şi nordul Europei, la fel ca şi cei care reuşesc să ajungă pe mare din Libia în Italia. De asemenea, aproximativ 7.000 de imigranţi au reuşit să ajungă în acest an în Spania, prin Maroc.

Ce se întâmplă cu refugiaţii. Ţările de destinaţie

Principalele trei ţări de destinaţie dorite de imigranţi sunt Germania, Suedia şi Marea Britanie. Germania este vizată de 40% din cererile de azil depuse la nivel european în primul trimestru al acestui an.

Ce face Uniunea Europeană

Uniunea Europeană încearcă să-i identifice cât mai repede posibil pe solicitanţii de azil de imigranţii economici, pentru a evita ca aceştia din urmă să abuzeze de sistem cerând statutul de refugiat deşi nu sunt eligibili.

De asemenea, UE încearcă să-i descurajeze pe imigranţi să ajungă în Europa. Acesta este principalul obiectiv al summitului privind migraţia de la Valletta, care va avea loc pe 11 şi 12 noiembrie.

În plus, UE a mobilizat trei operaţiuni navale, şi anume Triton în Italia şi Poseidon în Grecia pentru a securiza Marea Mediterană şi EU Navfor Med pentru a urmări şi combate reţelele de traficanţi de imigranţi în largul Libiei.

Pentru a ameliora trierea şi a accelera înapoierea imigranţilor care nu au dreptul la azil, UE a creat „hot spots“ (centre de primire şi triere) la Catania, în Sicilia, şi la Pireu, în Grecia.

Într-o primă  fază, Uniunea Europeană va aloca 50 de milioane de euro pentru gestionarea crizei imigranţilor, considerată cea mai mare provocare după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ce se întâmplă cu refugiaţii. Câţi au obţinut statutul de refugiat

În 2014, doar 162.000 de cereri de azil au fost aprobate în Europa din cele 359.000 examinate. În total, 625.000 de cereri de azil au fost depuse (20% de către sirieni) în 2014, majoritatea fiind în curs de examinare.

În teorie, cei care au fost respinşi trebuie să se întoarcă în ţara de origine sau în ultima tranzitată înainte de a ajunge pe teritoriul UE. Dar, în realitate, puţini dintre ei se întorc, recunoaşte Comisia Europeană. Comisarul pentru Afaceri Interne, grecul Dimitris Avramopoulos, a spus la sfârşitul lui august că aşteaptă o normalizare a situaţiei în Libia, în anarhie, şi formarea unui Guvern în Turcia cu scopul de a începe negocieri cu cele două ţări de tranzit.

Discuţii asupra spaţiului Schengen şi acordului Dublin

Situaţia actuală ameninţă acordul Schengen, spaţiul de libertate a circulaţiei creat în 1985 între 26 de ţări (22 dintre cele 28 membre ale UE, plus Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein). În contextul în care Italia, Grecia şi Ungaria au renunţat la blocarea imigranţilor, tot mai multe ţări reclamă dreptul de a relua controlul asupra frontierelor naţionale. Însă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, insistă că „libera circulaţie este esenţa UE“.

În schimb, acordul Dublin, care responsabilizează ţara prin care refugiaţii ajung în Uniunea Europeană de procedurile obligatorii de acordare a azilului, este în curs de modificare. Comisia a propus un „mecanism permanent de relocare“, cu scopul de a repartiza în mod automat solicitanţii de azil din cadrul UE. Însă Juncker va trebui să depună eforturi intense pentru a convinge ţările membre UE. Ultima încercare de revizuire a acordului Dublin s-a soldat cu eşec după ce 24 de ţări, între care Franţa, Germania şi Marea Britanie, au votat împotrivă.

România ar trebui să adăpostească 3,75% din numărul refugiaţilor şi are amenajate doar 6 centre specializate, cu o capacitate de 950 de locuri.