Ce le deranjează pe statele membre la planul pentru viitorul buget UE

Comisia Europeană a pledat miercuri pentru un buget UE mai mare după Brexit, dar cu tăieri în sectoare emblematice, între care agricultura, şi cu legarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, ceea ce a generat critici din partea unor ţări.

Tăierile bugetare din politica de coeziune, destinată regiunilor mai sărace, sunt văzute cu scepticism de ţările din Est, între care Polonia, care se simte totodată vizată de îngheţarea fondurilor europene în cazul încălcării statului de drept, o măsură propusă pentru prima oară de Comisia Europeană (CE).

Danemarca, Olanda şi Austria refuză la rândul lor să dea mai mulţi bani pentru a compensa divorţul de Marea Britanie, care va lăsa, potrivit preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, o gaură anuală de 15 miliarde de dolari în bugetul UE pentru 2021-2027.

„Cadrul financiar anual plurianual“ (CFP) 2021-2027 trebuie adoptat în unanimitate, dar unele ţări şi-au prezentat deja obiecţiile.

„Este un buget ambiţios, dar echilibrat şi corect pentru toţi“, este de părere Juncker.

„Nu este un masacru“, apreciază preşedintele CE, referindu-se la tăierile bugetare propuse şi insistând pentru creşterea finanţelor în domenii precum apărarea, cercetarea şi protecţia frontierelor externe.

Dar „reducerile moderate“ de 5% propuse pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi de 7% pentru politica de coeziune generează cele mai multe critici.

„O asemenea reducere, drastică, masivă şi lipsită de raţiune, este pur şi simplu de neconceput“, se arată într-un comunicat al Ministerului francez al Agriculturii.

Franţa „nu va putea accepta nicio scădere a subvenţiilor directe pentru agricultori“, potrivit comunicatului.

Politica de coeziune „serveşte întregii UE. Nu vom accepta, cu siguranţă, tăierile disproporţionate în acest domeniu“, a reacţionat şi vicepremierul polonez pentru Afaceri Europene Konrad Szymanski.

Polonia se opune totodată propunerii inedite de condiţionare a accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

„Nu trebuie să lăsăm spaţiu pentru arbitrar“, a avertizat responsabilul polonez, al cărui guvern este acuzat de Bruxelles că ameninţă independenţa justiţiei.

„O uniune mai mică înseamnă şi un buget mai mic“, au reacţionat în hor miniştrii liberali olandezi şi danezi, declinând, asemeni Austriei, apelul Comisiei la ridicarea contribuţiilor naţionale.

„Cadrul financiar anual plurianual“ (CFP) 2021-2027 este prevăzut la 1.279 de miliarde de euro în 27 de membri, în creştere faţă de cadrul din 2014-2020, în valoare de 1.087 de miliarde de euro în 28, cu Marea Britanie, care va ieşi din Uniunea Europeană.