NATO vrea dialog cu Rusia, dar îşi impune condiţiile

UE şi Alianţa Nord-Atlantică cer în primul rând Moscovei să-şi respecte  angajamentele asumate după conflictul cu Georgia. Uniunea vrea reluarea negocierilor pentru un parteneriat consolidat UE-Rusia. NATO doreşte reluarea „condiţionată“ şi „progresivă“ a contactelor.

În ambele cazuri, deciziile au fost luate marţi şi miercuri, la Bruxelles, de Executivul european şi de miniştrii de Externe NATO. Directorul în Direcţia Generală (DG) pentru Afaceri Externe, Eneko Landaburu, s-a întâlnit deja, marţi, la Bruxelles, cu Vladimir Cijov, ambasadorul rus la UE, pentru o primă discuţie informală.

În ceea ce priveşte reluarea dialogului NATO-Rusia, miniştrii de Externe ai Alianţei au atras atenţia că, atât timp cât această ţară nu îşi respectă angajamentele luate după conflictul din Georgia, nu se poate reveni la „relaţii normale“, spune ministrul român de Externe.

Lazăr Comănescu a subliniat că, în ambele cazuri, este vorba pentru moment „doar de discuţii informale, la o cafea“, pentru identificarea „doleanţelor fiecărei părţi“, în perspectiva demarării unor discuţii la nivel oficial.

De altfel, NATO doreşte ca discuţiile la nivel ministerial să poată avea loc cu ocazia Consiliului NATO-Rusia din martie 2009, şi ulterior la summitul din aprilie. 

Planul Moscovei, respins

În schimb, miniştrii de Externe au respins din start noua arhitectură de securitate propusă recent de Moscova. „Există deja o arhitectură de securitate europeană şi transatlantică şi sunt necesare doar eforturi pentru ca acestea să funcţioneze la parametrii cei mai eficienţi, iar soluţia la problemele existente (conflictele îngheţate) nu este decât una, cea a dialogului“, a mai spus Comănescu.

Comănescu infirmă tensiunile

Ministrul român a infirmat zvonurile privind existenţa unor posibile tensiuni între participanţii la reuniune pe tema Ucrainei şi Georgiei, declanşate de amânarea conferinţelor de presă anunţate ieri de Alianţă.

În cazul celor două ţări nu a fost vorba numai de „transmiterea unui mesaj încurajator“ şi nici de „un refuz politicos“, ci mesajul a fost că lucrurile nu s-au schimbat de la Bucureşti şi până în prezent.

La summitul de la Bucureşti, liderii NATO nu au acordat celor două foste republici sovietice Planul de acţiuni în vederea aderării (Membership Action Plan, MAP), echivalent cu statutul de ţară candidată, din cauza opoziţiei unora dintre membrii săi şi a presiunilor Moscovei.

Referitor la Kosovo, subiect care se va regăsi şi pe agenda reuniunii miniştrilor de Externe ai UE din 8 şi 9 decembrie, Comănescu a spus că s-a decis continuarea activităţii KFOR în baza Rezoluţiei ONU 1244, în timp ce misiunea UE de justiţie şi poliţie, EULEX, va deveni operaţională la sfârşitul săptămânii viitoare.

Ucraina şi Georgia, mulţumite de compromis

Deşi nu au fost incluse nici de data aceasta în Planul de acţiune în vederea aderării la NATO (Membership Action Plan), Ucraina şi Georgia se consideră mai aproape de NATO ca niciodată.

Ministrul de Externe ucrainean, Vladimir Ogrîzko, a declarat că Ucraina a primit, de facto, MAP, întrucât planul tematic de acţiune Ucraina-NATO, pe anul viitor, este parte componentă a Membership Plan Action. „Vom începe în anul 2009, practic, integrarea în Alianţă“, a declarat presei şeful diplomaţiei de la Kiev.

Scheffer: „Deciziile de la Bucureşti, valabile“

„Georgia a făcut un pas important înainte în privinţa aderării la NATO, deşi nu este chiar acordarea MAP“, a spus şi vicepremierul georgian, Gheorghi Baramidze.

O declaraţie similară a făcut şi şefa diplomaţiei georgiene, Eka Tkeşelaşvili, care a estimat că ţara sa este acum mai aproape de Alianţă, în pofida opoziţiei Rusiei.

Cu toate că NATO a decis amânarea acordării MAP pentru cele două foste republici ex-sovietice, miniştrii de Externe din cele 26 de state membre ale Alianţei au adoptat marţi două puncte-cheie în cazul Ucrainei şi Georgiei.

În primul rând, „toate deciziile luate la summitul Organizaţiei din aprilie de la Bucureşti“ rămân în picioare, inclusiv promisiunea de a accepta cândva în rândurile NATO aceste două ţări.

În al doilea rând, Alianţa Nord Atlantică s-a angajat să continue sprijinirea reformelor necesare Ucrainei şi Georgiei, pentru ca acestea „să ajungă la standardele Alianţei, prin intermediul comisiilor mixte“, a declarat ieri presei secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer.

Soldaţii germani, prea graşi pentru a lupta cu talibanii

Militarii din contingentul german din Afganistan, care acţionează în cadrul ISAF, sunt supraponderali şi greoi, ceea ce îi împiedică în operaţiunile de combatere a talibanilor, scrie publicaţia britanică „The Times”.

Până acum, soldaţii germani erau acuzaţi că-şi pun pielea la adăpost şi nu vor să lupte împotriva insurgenţilor islamişti. Apoi au fost învinuiţi că au eşuat în principala lor misiune: instruirea poliţiei afgane.

În prezent, reputaţia militarilor germani este şifonată de consumul excesiv de bere.

Potrivit unui raport prezentat recent în Bundestag, cei 3.600 de militari germani din Afganistan au consumat în 2007 un milion de litri de bere şi 90.000 de sticle de vin. Reiese că fiecare dintre aceştia a consumat circa 278 litri de bere pe an, iar cifrele ar putea să crească cu 10%, se tem autorii raportului.

Aceştia atrag atenţia că militarii germani au probleme cu obezitatea în proporţie de 40%.

Germania nu agreează planul CE anticriză

Planul Comisiei Europene de relansare economică de circa 200 miliarde euro nu a primit susţinerea unanimă a miniştilor de finanţe europeni reuniţi la Bruxelles în cadrul Consiliului ECOFIN. 

Prima impresie de după reuniune este că poziţiile miniştrilor diferă în ceea ce priveşte aplicarea planului şi, mai ales, a contribuţiei financiare a fiecărui stat, având în vedere că orice angajament nou determină şi constrângeri la capitolul cheltuieli. 

Este cazul Ungariei, aflată într-o situaţie dificilă şi care a primit deja sprijin de la FMI şi UE, dar şi al Poloniei care riscă depăşirea pragului deficitului impus de Bruxelles. De cealaltă parte, ţări din zona euro, precum Irlanda şi Grecia, nu au nici ele marje de manevră bugetare prea mari.

Planurile Franţei, în suspans

Franţa şi Marea Britanie doresc un plan cât mai ambiţios cu putinţă pentru combaterea crizei financiare, dar Germania se arată mai prudentă în condiţiile în care ea este principalul contributor la bugetul comunitar.

Acest fapt determină presiuni pentru eforturi mai mari din partea Berlinului decât cele 32 miliarde euro pe care le-a promis deja. De altfel, ministrul german de finanţe, Peer Steinbrueck, a atras atenţia că documentul comun nu specifică în mod concret “efortul pe care trebuie să îl facă fiecare ţară în parte”.

În plus, Berlinul a refuzat ca măsură de redresare economică o reducere a cotei taxei pe valoare adăugată (TVA), în contradicţie cu poziţia Parisului.

Potrivit ministrului francez al finanţelor, Christine Lagarde, care a condus reuniunea, colegii săi au fost de acord că suma alocată relansării economice “de ordinul a 1,5% din produsul intern brut (PIB) european, adică aproape 200 miliarde euro, ar putea fi un stimulent semnificativ pentru economiile europene”. 

Textul adoptat la finalul reuniunii va fi supus aprobării liderilor europeni la Consiliul UE din 11 şi 12 decembrie, de la Bruxelles.