Criza dezbină Kremlinul

Apropiaţii preşedintelui Medvedev doresc accelerarea reformelor, în timp ce susţinătorii premierului Putin vor o intervenţie mai mare a statului în economie. Tensiunile apărute în timpul războiului din Georgia între clanurile rivale apropiate de puterea de la Moscova sunt amplificate de criza financiară mondială.

Kremlinul trebuie să ia o decizie cu privire la modul de a reacţiona în condiţiile crizei financiare - fie prin consolidarea controlului asupra economiei şi sectorului public, fie prin folosirea lor ca un catalizator pentru adoptarea de reforme.

Mizele sunt importante, iar analiştii se tem că această criză economică ar putea provoca o criză socială profundă. În acest context, aripa dură de la Kremlin, formată din oameni având un trecut legat de serviciile de securitate şi relaţii cu marile corporaţii deţinute de stat, consideră că Moscova ar trebui să combată problemele economice prin intensificarea rolului statului. În schimb, liberalii, care se identifică cu preşedintele Medvedev, doresc ca economia să se modernizeze pentru a deveni mai competitivă.

SUA, arătate cu degetul

Disputele dintre cele două tabere s-au intensificat după ce măsurile adoptate în contextul crizei au însemnat intervenţii constante pe piaţă, profitându-se de aurul rus şi de rezervele valutare.

Mai mult, guvernul condus de Vladimir Putin intenţionează să folosească 50 de miliarde de dolari din rezerve pentru a ajuta corporaţiile să-şi plătească datoria externă.

Criza financiară va domina şi primul discurs privind starea naţiunii pe care îl va ţine mâine preşedintele Dmitri Medvedev. Site-ul administraţiei de la Kremlin a publicat, ieri, fragmente din acest discurs, în care liderul rus declară că SUA poartă vina crizei
financiare.