Dezvăluirile unui călău din Pakistan
0
Premierul pakistanez Nawaz Sharif a anunţat, la 17 decembrie 2014, anularea moratoriului privind aplicarea pedepsei capitale. Anunţul a fost făcut într-o perioadă de doliu naţional în ţara sa, decretat după un atac al talibanilor asupra unei şcoli din Peshawar, în nordul Pakistanului, soldat cu 141 de morţi.
La o zi de la anunţul privind anularea moratoriului, tânărul Sabir Masih şi-a găsit casa din Lahore (est) înconjurată de paparazzi, relatează BBC News online.
Călăul mai avusese întâlniri cu cameramani şi reporteri şi ar fi vrut să-şi expună punctul de vedere pe marginea noi decizii, dar se grăbea să-şi facă datoria.
„Trebuia să ajung la Faisalabad (est) în seara zilei de 18 decembrie (2014) pentru a executa doi condamnaţi la moarte în dimineaţa zilei următoare“, îşi aminteşte el.
Cei doi bărbaţi aflaţi pe culoarul morţii erau Mohammad Aqeel, alias dr. Usman, care a condus, în 2009, un atac asupra sediului armatei din Rawalpindi, un asalt soldat cu moartea a 20 de persoane, şi Arshad Mehmood, condamnat pentru tentativa de asasinare, în 2003, a preşedintelui pakistanez de la acea vreme Pervez Musharraf. Ambii fuseseră militari şi erau membri ai unor grupări teroriste din Pakistan.
La 19 decembrie 2014, Aqeel şi Mehmood au fost primii condamnaţi la moarte executaţi în Pakistan după şase ani. Călăul a fost Sabir Masih, în vârstă de 32 de ani.
Aproximativ 8.000 de persoane au fost condamnate la pedeapsa capitală în Pakistan şi aproximativ 200 dintre ele au fost executate începând din luna decembrie a anului trecut, mai multe decât în oricare altă ţară.
O familie de călăi
De la anularea moratoriului, Sabir Masih spune că a spânzurat aproape 60 de condamnaţi la moarte în 12 închisori din provincia Punjab. Fără nicio urmă de remuşcare, el spune că a executat 200 de persoane în total, din 2007. Lipsa remuşcării probabil provine din faptul că este urmaşul unei familii de călăi.
„Tatăl meu a fost călău. Şi tatăl tatălui meu a fost călău. Tatăl bunicului meu şi bunicul său au fost la rândul lor călăi“, dezvăluie el.
Poate cel mai cunoscut călău este fratele bunicului său, Tara Masih, care l-a executat pe fostul premier pakistanez, Zulfikar Ali Bhutto, în 1979.
De asemenea, Sabir afirmă că bunicul său, Kala Masih, l-a spânzurat, în 1931, pe Bhagat Singh, un revoluţionar socialist şi erou al mişcării pentru independenţa Indiei.
„Nu simt nimic“
Sabir este adeseori întrebat de jurnalişti dacă simte ceva atunci când îşi spânzură victimele.
„Nu simt nimic“, spune el calm.
„Este o tradiţie de familie. Tatăl meu m-a învăţat cum să leg nodul“, continuă el.
Nu sunt consoliat psihologic înainte şi după execuţii, adaugă Sabir Masih, spunând că nici nu are nevoie.
Se încarcă comentariile...
