VIDEO Lumea arabă miroase a revoluţie

În Egipt, patru oameni au murit în protestele faţă de regimul Hosni Mubarak şi care au degenerat în confruntări dure cu poliţia. Autoincendierea devine simbol al protestelor din Tunisia şi Egipt, dar şi un indicator al nemulţumirii sociale din Algeria, Maroc şi Yemen.

Vezi aici VIDEO.

Regimul autioritar al lui Hosni Mubarak a interzis demonstraţiile din Egipt. Cine nu respectă regula şi iese în stradă să-şi strige nemulţumirea riscă să fie arestat. „Nu vom permite nimănui să instige la revoltă, să organizeze proteste. Cei care vor încălca ordinul vor fi puşi sub acuzare", a transmis un purtător de cuvânt al Ministerului egiptean de Interne.

Citiţi şi:
Autoincendierea, protest în lumea arabă

VIDEO „Ceauşescu din deşert“, pus pe fugă

Guvernul de la Cairo a mobilizat pe străzile capitalei mii de poliţişti. Sunt păzite de forţele de ordine podurile peste Nil, marile intersecţii, pieţele, precum şi sediile televiziunii de stat şi cele ale partidului la putere. În ciuda tuturor interdicţiilor, câteva sute de oameni au ieşit în stradă şi ieri, dar au fost dispersaţi de forţele de ordine.

Instigatori sau revoltaţi?

Ministerul egiptean de Interne îşi justifică intervenţia spunând că printre demonstranţii de marţi s-au infiltrat şi mulţi instigatori: „Au aruncat cu pietre în poliţie şi s-au dedat la acte de vandalism". Acesta este şi mesajul transmis de presa locală populaţiei, a povestit pentru „Adevărul", Florina Sidhom, o româncă ce trăieşte de mai mulţi ani la Cairo.

„Au spus şi la televizor că în spatele revoltelor se ascund Iran şi Hezbollah, care vor să destabilizeze Egiptul", spune ea. „Noi suntem în siguranţă, manifestaţiile au loc în centrul oraşului. Mergem chiar şi la cumpărături, nu ne este teamă. Dar stăm cu televizorul deschis tot timpul, ca să ştim ce se întâmplă", adaugă Florina.

Peste 500 de persoane au fost reţinute de poliţie. Protestele ce au scos zeci de mii de oameni în stradă în marile oraşe egiptene au degenerat în violenţe de stradă în noaptea de marţi spre miercuri, patru manifestanţi fiind ucişi de forţele de ordine.

Inspiraţi de revoltele din Tunisia, numeroşi egipteni vor să pună capăt regimului autoritar, pe care preşedintele Hosni Mubarak îl întreţine de 30 de ani. „A fost prima oară în viaţa mea când am ieşit să protestez. Poporul nostru este însă cam laş", a declarat pentru AP Ismail Syed. Bărbatul care lucrează la un hotel pentru un salariu de 50 de dolari pe lună spune că a ieşit în stradă să-şi strige nemulţumirea faţă de sărăcie.

Twitter, blocat ca măsură de securitate

Simpatizanţii actualului premier libanez, Saad Hariri, la un miting de susţinere  Foto: Reuters

Vrem să vedem că lucrurile se schimbă, ca în Tunisia", spune o tânără egipteană. Ca şi în Tunisia, protestele din Egipt au fost organizate cu ajutorul reţelelor de socializare Facebook şi Twitter. Ultima dintre ele a fost blocată ieri de autorităţile egiptene pentru a împiedica noi proteste. Televiziunile Al-Arabya şi Al-Jazeera, care au transmis şi ele rapid informaţii despre proteste, au contribuit la răspândirea revoltelor în întreaga lume arabă.

Unii analişti spun că au contribuit şi la moda protestelor prin autoincendiere. În ultimele cinci săptămâni, în ţările arabe, cel puţin 13 oameni şi-au dat foc în semn de protest faţă de sărăcie şi dictatura din ţările lor. Au recurs la o astfel de sinucidere oameni din Algeria şi Maroc până-n Yemen. Doar în Egipt s-au înregistrat cinci cazuri de autoincendiere.

Autoincendierea încalcă sharia

Fenomenul, care are un impact emoţional major asupra maselor, a dus la o adevărată dezbatere între clerici dacă autoincendierea este sau nu acceptată de islam. Universitatea Al-Azhar a transmis un comunicat în care se spune că „sharia" nu acceptă autoincendierea ca semn al revoltei.

În ciuda apelurilor la calm, criza regimurilor dictatoriale din lumea arabă, numite ele fie democraţii, monarhii sau altfel, continuă. În Liban, unde marţi susţinătorii fostului premierului, Saad Hariri, au atacat şi incendiat mai multe maşini, protestele au încetat. Situaţia politică după numirea în funcţia de premier a lui Najib Mikati, susţinut de Hezbollah continuă însă să fie tensionată.

Cele două voci ale Americii

Afişul cu figura preşedintelui egiptean Hosni Mubarak a fost jupuit de protestatari Foto: Reuters

Statele Unite sunt cu ochii pe evoluţiile din lumea arabă, în care are nevoie de aliaţi în combaterea terorismului. Comentatorii politicii externe au observat că în funcţie de interese Washingtonul a reacţionat cu dublă măsură la schimbările prea puţin paşnice din lumea arabă.

În cazul Egiptului, aliat ferm al Americii în Orientul Mijlociu, secretarul american de stat, Hillary Clinton a dat asigurări că Guvernul de la Cairo este „stabil". Într-un comunicat de presă,  Casa Albă a notat cu privire la revoltele împotriva regimului lui Hosni Mubarak că „Executivul egiptean are o ocazie importantă de a fi sensibil la aspiraţiile poporului şi de a efectua reforme politice, economice şi sociale care pot ameliora viaţa".

În schimb, la situaţia din Liban, unde Hezbollah (considerat de SUA organizaţie teroristă) a preluat puterea executivă, Washing-tonul a lansat avertismente. Administraţia americană a condamnat „intimidarea şi ameninţările cu violenţa" practicate de Hezbollah. „Formarea Guvernului este o hotărâre a libanezilor, dar ea nu trebuie să fie obţinută prin ameninţări cu violenţa", a avertizat Departamentul de Stat al SUA.

Turismul, o altă victimă a protestelor

În Tunisia, noi proteste, deşi autorităţile au cerut arestarea dictatorului Ben Ali  Foto: Afp

Protestele izbucnite în Liban şi Egipt vor avea consecinţe şi asupra turismului din aceste state. „Turismul este o afacere de imagine. Evident că astfel de evenimente afectează o ţară", crede Dragoş Răducan, preşedintele operatorului turistic Magest Travel. Dacă românii nu au fost niciodată prea prieteni cu sejururile în Liban, Egiptul a fost în ultimii ani una dintre destinaţiile lor preferate.

„A fost o destinaţie foarte căutată, atât în 2010, trecut, cât şi acum, la început de an", a declarat Ana Maria Moanţă, directorul de marketing al agenţiei Marshal Turism. În 2010, peste 15.000 de români au vizitat Egiptul, iar pentru acest an se preconizează o creştere de cel puţin 10% a acestui număr, ne-a declarat Traian Bădulescu, consilier de turism.

La fel ca în cazul Tunisiei, efectul protestelor asupra turismului naţional se va observa mai ales în vară pentru că românii au început deja să-şi planifice concediile. Ofertele operatorilor au apărut, iar turiştii profită acum de perioada înscrierilor timpurii, când pot cumpăra pachete pentru vacanţa de vară cu reduceri de până la 30%. „Nici nu se pune problema să se mai facă ceva în acest an în Egipt. Lumea se sperie când primeşte astfel de informaţii negative, exact cum s-a întâmplat şi în cazul Greciei", crede Ana-Maria Matyus, director de marketing al HTS Travel.

Acum, aceştia se vor reorienta către alte state mai sigure, cred reprezentanţii agenţiilor de turism. Cine ar putea profita de această situaţie pentru a-şi promova propria industrie turistică? „Turcia a mai rămas în regiune", crede Răducan. După ce a reuşit, anul trecut, să atragă o bună parte dintre străinii speriaţi de luptele de stradă din Grecia, statul turc ar putea deveni acum o alternativă şi pentru cei care evită Egiptul. ; Elena Dumitru

50 la sută din populaţia de 80 de milioane a Egiptului trăieşte sub pragul sărăciei, fixat de ONU la un venit de doi dolari pe zi.