VIDEO FOTO Dimensiunea sărăciei globale: Un miliard de oameni supravieţuiesc cu 1,4 lei pe zi

Sărăcia este una dintre cele mai serioase chestiuni actuale cu care se confruntă lumea. Hrana, igiena şi educaţia reprezintă principalele probleme ale celor mai sărace state din lume. Volatilitatea preţurilor la produsele alimentare a împins zeci de milioane de oameni în sărăcie şi a contribuit la violenţă şi instabilitate, ambele extrem de periculoase pentru securitatea globală.

Figuri precum Bill şi Melinda Gates sau profesoara franceză Esther Duflo vin cu soluţii, idei sau bani, încercând să dea o mână de ajutor acestor popoare nevoiaşe. Tu care crezi că ar fi rezolvarea acestei probleme?

Lasă un comentariu mai jos!

Statele din Africa subsahariană şi cele din sudul Asiei sunt cele mai sărace de pe glob, 90% din populaţia de aici aflându-se la un nivel ridicat de sărăcie, arată ultimul studiu realizat de Global Finance.

Vezi aici cum trăiesc oamenii în cel mai sărac stat din lume.

Top 10 cele mai sărace state din lume - PIB per capita în 2010

10. Madagascar 905
9. Togo 832
8. Sierra Leone 781
7. Republica Centrală Africană 764
6. Niger 733
5. Eritrea 676
4. Liberia 434
3. Burundi 410
2. Zimbabwe 365 
1. Republica Democrată Congo 342

Femei congoleze făcând parte dintr-un cor bisericesc stau pe bănci

Educaţie versus arme în Africa 

Cele mai sărace state din lume cheltuiesc semnificativ mai mult pe arme decât pe educaţia de bază a cetăţenilor lor, conform raportului de monitorizare globală privind Educaţia pentru Toţi (EFA 2011).

Raportul "Educaţie, pace şi dezvoltare" a fost prezentat recent la Masa Rotundă, co-organizată, în Kinshasa (RD Congo), de către Asociaţia pentru Dezvoltarea Educaţiei în Africa, Ministerele Educaţiei din Kenya şi RDC, precum şi UNESCO. Raportul arată un nivel al sărăciei în creştere în ţările în care resursele naţionale sunt deviate de la investiţiile productive în oameni la cheltuieli militare neproductive.

Dusabe Munyarugamba (16 ani) o trage pe sora mai mică dintr-o groapă unde se colectează apă. Dusabe şi surorile ei mers pe jos o oră în fiecare zi pentru a umple recipiente cu apă de la mai mult de 100 de metri adâncime. Aceasta este singura sursă locală de apă.

Potrivit raportului de monitorizare globală, statul Ciad din Africa Centrală investeşte de patru ori mai mult în arme decât în educaţie, deşi are printre cei mai slabi indicatori din lume la acest capitol.

Dacă statele din Africa Subsahariană care alocă mai multe resurse financiare în scopuri militare decât pentru învăţământul primar, ar reduce cheltuielile militare cu doar 10 %, acestea ar putea trimite cu 2,7 milioane mai mulţi copii la şcoală - peste un sfert din populaţia care nu beneficiază de educaţie, precizează raportul.

În RDC (Republica Democrată Congo), de exemplu, "oamenii plătesc taxe nu numai pentru şcoli, ci pentru administrarea şi gestionarea întregului sistem", mai notează documentul.

Când unui număr mare de tineri li se refuză accesul la o educaţie de bază decentă, sărăcia, şomajul şi a sentimentul de inutilitate fac din aeşti oameni o pradă uşoară pentru agenţii de recrutare în miliţii armate.

Un studiu al foştilor membri ai miliţiei din Sierra Leone arată că aproape 80% dintre ei au abandonat şcoala înainte de a se alătura unui grup rebel, în multe cazuri deoarece şcolile lor au fost deteriorate.

Pe de altă parte, educaţia a fost activ utilizată în mai multe conflicte armate în scopul "consolidării dominaţiei politice, subordonării grupurilor marginalizate şi a segregării etnice şi lingvistice", arată raportul EFA 2011.

"Există mai multe canale prin care educaţia poate influenţa perspectivele pentru pace", se afirmă în raport, făcându-se referire la retragerea taxelor de şcolarizare, pe baza iniţiativelor comunităţii, reabilitarea şcolilor şi a sălilor de clasă, recunoscând nivelul de repatriaţilor", educaţie şi furnizarea de programe de învăţare rapidă.

Preţuri ridicate, oameni subnutriţi

Preţurile ridicate ale alimentelor sunt una dintre cele mai mari chestiuni politice ale anului 2011.

"Cei mai săraci oameni din Kansas până-n Yemen suferă de pe urma impactului preţurilor la produsele alimentare. Volatilitatea preţurilor la produsele alimentare a împins zeci de milioane de oameni în sărăcie şi a contribuit la violenţă şi instabilitate care sunt periculoase pentru securitatea globală şi costisitoare pentru contribuabili" este de părere Raymond C. Offenheiser, preşedinte al Oxfam America.

O gospodină congoleză spală vasele în apropiere de satul Mugunga

O nouă hartă interactivă publicată de Oxfam arată cum sunt afectate comunităţile de săraci din intreaga lume de preţurile ridicate ale alimentelor. Harta afişează ţări extrem de vulnerabile la povara preţului crescut al mâncării. Câteva exemple:

Yemen - O treime din populaţie - 7,2 milioane de oameni - suferă de foame acută. În capitala Sana'a, preţul la făină de grâu importată erau, în mai, cu 117% mai mare decât în ​​anul precedent, preţ ce contribuie la tulburările din ţară.

Tanzania -  În ciuda unei performanţe economice puternice, mai mult de jumătate din populaţie trăieşte în sărăcie extremă şi este vulnerabilă la creşterea preţurilor la produsele alimente.

Mozambic - În 2010, după o recoltă record, Mozambic a fost nevoit să importe aproape un sfert din hrană. Preţurile la produsele alimentare sunt volatile (preţuri care sunt supuse frecvent unor efecte tranzitorii, motiv pentru care se modifică permanent şi au grad de incertitudine mai ridicat), din cauza producţiei interne şi a dependenţei de import.

Vezi mai multe poze aici.

Rusia - În majoritatea regiunilor Rusiei, preţul coşului alimentar mediu a crescut cu 20-30% între iulie 2010 şi martie 2011. Preţurile produselor alimentare au rămas ridicate, chiar şi după ce guvernul rus a introdus o interdicţie privind exportul de cereale care a dus la o creştere bruscă a preţurilor pe pieţele internaţionale.

Guatemala - Aproape jumătate din copiii cu vârste sub 5 ani din Guatemala suferă de subnutriţie cronică, iar procentul populaţiei care suferă de malnutriţie este în creştere. În zonele rurale, până la 70% din copii sunt subnutriţi.

Vezi harta mai jos

40% din populaţia lumii nu are acces la toaletă

La nivel mondial, 40% din oameni nu au acces la toaletă (WC). Potrivit Wateraid, 1,8 milioane de copii cu vârste sub cinci ani mor în fiecare an de boli provocate de contactul cu materiile fecale. Chiar şi în locurile unde oamenii au acces la latrine, excrementele umane sunt aruncate în râuri şi pâraie, ceea ce face ca răspândirea lui să fie foarte uşoară. 

Fundaţia Bill şi Melinda Gates a dorit să ofere stimulente financiare pentru universităţi în scopul elaborării unui nou tip de toaletă - care ar putea să funcţioneze în zone unde nu există apă şi energie electrică.

Iniţiativa, pentru care se vor aloca 42 milioane de dolari, este susţinută de către contribuabilii germani, care vor contribui, şi ei, cu 10 milioane dolari la acest proiect.

foto: CNN

Printre ideile discutate se numără crearea unor toalete uscate, care nu folosesc apă, o toaletă care foloseşte bacterii pentru a transforma deşeurile în compost şi una care foloseşte urina umană sub formă de pulbere ca îngrăşământ.

Idei radicale propuse la Nobel

Esther Duflo (38 de ani), profesoara de origine franceză din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), a cărei gândire radicală privind sărăcia la nivel global a câştigat aprecierea celor mai puternici politicieni şi filantropişti dinlume, se numără, în prezent, printre favoriţii la Premiul Nobel.

Femeia crede că una din cauzele sărăciei în ţările în curs de dezvoltare este lipsa de educaţie. Ideile sale se bazează pe experimente realizate în state precum India, Ghana şi Kenya.

În ciuda dimensiunii problemei - aproape un miliard de oameni din lume supravieţuiesc cu echivalentul a 50 de cenţi (aproximativ 1,4 lei) pe zi - Duflo crede că oamenii trebuie să fie optimişti.

"Trebuie să fii optimist şi să consideri că un pic mai bine este mai bine decât nimic. "

Cei săraci pot fi de multe ori foarte inteligenţi în modul în care cheltuiesc puţinii bani pe care îi au, consideră ea, deoarece pentru ei aceasta este o chestiune de viaţă şi de moarte.

"Populaţia din India şi Africa se află în creştere, astfel încât întrebarea devine: de ce au oameni săraci copii mai mulţi? Din cauză că şi-ar dori mai puţini, dar nu sunt în măsură să-şi controleze fertilitatea? Nu întotdeauna, pentru că am constatat că de multe ori a da doar contraceptive oamenilor nu duce la o scădere a fertilităţii" conchide Esther Duflo.