Statele ex-sovietice îşi iau adio de la UE

Cele şase state fost sovietice din Parteneriatul estic – Moldova, Azerbaidjan, Ucraina, Georgia, Armenia şi Belarus – nu au primit speranţe privind aderarea nici la summitul de ieri de la Varşovia.

Summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia, care risca să treacă neobservat, a început, joi, furtunos. Belarusul a decis să nu mai participe la summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia, ce a reunit liderii din cele 27 de state membre UE şi din şase ţări fost sovietice, a anunţat preşedinţia poloneză a Uniunii. „Această reuniune se deschide, din nefericire, fără ca toată lumea să fie prezentă, lipseşte delegaţia belarusă», a declarat premierul polonez Donald Tusk.

Joi seară, Bruxellesul a închis poarta oricărei forme de cooperare cu Minskul în absenţa eliberării opozanţilor politici şi a lăsat să planeze ameninţarea unor noi sancţiuni împotriva regimului preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. Belarusul a fost nemulţumit de nivelul de reprezentare care i-a fost acordat la acest summit. Lukaşenko, vizat de interdicţia de călătorie în UE, nu a fost invitat. Polonezii l-au chemat pe ministrul belarus de Externe, dar acesta a refuzat. Minskul a intenţionat să-l trimită pe ambasadorul său la Varşovia, dar până la urmă s-a retras.

Speranţele Ucrainei şi Georgiei, spulberate

De altfel, la summit s-a adoptat o declaraţie comună separată pentru Belarus, în care este condamnată înrăutăţirea climatului respectării drepturilor omului, a libertăţii presei, şi în care se cere eliberarea deţinuţilor politici. UE îşi reafirmă totuşi eforturile şi dorinţa de a ajuta autorităţile de la Minsk pe calea democraţiei, dar numai în urma îndeplinirii unor condiţii.Cealaltă ţară membră importantă a Parteneriatului Estic şi de la care Polonia are mari aşteptări, Ucraina, a intrat şi ea în vizorul UE.

Motivul: procesul deschis împotriva fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko. Ea este acuzată că în mandatul său a semnat un acord de achiziţionare de gaz rusesc la un preţ considerat prea mare de către noua putere, în frunte cu preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici. Timoşenko este actualmente în închisoare, iar Procuratura de la Kiev a cerut şapte ani de detenţie pentru fosta eroină a „revoluţiei portocalii" care denunţă un proces politic la adresa sa.

Uniunea Europeană, care urmăreşte îndeaproape procesul, a amânat, cel puţin până în decembrie, semnarea acordului de parteneriat cu Ucraina. Premierul francez François Fillon a dat, ieri, lovitura de graţie speranţelor Ucrainei şi Georgiei de aderare la UE. Fillon a apreciat că nu este momentul să se ofere o asemenea perspectivă celor două ţări, în cadrul summitului Parteneriatului Estic, de la Varşovia. Declaraţia finală a summitului de la Varşovia se limitează să „recunoască aspiraţiile europene" ale celor şase state foste sovietice din Parteneriat - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina - fără să li se ofere o „perspectivă europeană", la fel ca ţărilor din fosta Iugoslavie.

 Republica Moldova, studentul model

Potrivit oficialilor polonezi, Moldova a fost cea mai insistentă şi progresistă la capitolul reforme dintre toate ţările din Parteneriatul Estic. „Moldova, după cum bine ştiţi, a fost cel mai bun student în proiectul Parteneriatului Estic. Salutăm eforturile acestei ţări. Au făcut totul ca să se apropie de UE cât mai repede", a spus  secretarul de stat polonez pentru Afaceri europene, Mikolaj Dowgielewicz  Totuşi, declaraţia comună consemnează doar „ începerea negocierilor pe marginea Acordului de liber schimb cu Moldova şi Georgia".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că Bucureştiul a fost interesat de liberalizarea vizelor şi de cooperarea energetică. „În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic pe tema mobilităţii, este vorba despre liberalizarea vizelor. În momentul de faţă, sunt într-un stadiu avansat de implementare a planurilor de acţiune Republica Moldova şi Ucraina. Georgia a trecut la implementarea Acordului de readmisie, pe care l-a semnat cu UE şi se aşteaptă ca şi Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul să semneze acordurile de readmisie, după care se poate trece la implementarea unui plan de acţiune, funcţie de problemele fiecărei ţări", a explicat şeful statului român. În domeniul cooperării energetice, România „a abordat proiectele Nabucco, AGRI şi gazoductul transcaspic care să lege, pe sub Marea Caspică, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjan şi de aici mai departe către Nabucco sau către infrastructurile existente", după cum a declarat Băsescu.

UE şi parteneriatele

În urmă cu doi ani, când la Praga s-a lansat Parteneriatul estic, la iniţiativa Poloniei şi Suediei, scopurile sale erau: comerţul liber, vizele eliminate sau mai mai uşor de obţinut, bursele pentru studenţi, sprijinul pentru asociaţii şi fundaţii. De atunci, lucrurile nu prea au înaintat. Mai mult, câţiva lideri importanţi ai UE, printre care şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, nu au venit la Varşovia. Guvernele celor mai multe state membre au probleme mult mai urgente de rezolvat. Zona euro este în criză, Grecia este pe pragul falimentului, incertitudinile persistă cu privire la urmările primăverii arabe.

În plus, Franţa, Italia şi Spania sprijină o iniţiativă concurentă, Uniunea Mediteraneeană, scrie „Gazeta Wyborcza". De altfel, într-un interviu acordat AFP, premierul leton, Valdis Dombrovskis, chiar a reproşat Uniunii Europene că, din cauza preocupărilor cu "primăvara arabă", a pierdut din vedere ţările fost sovietice, dar continuă să le îndemne să facă reforme. 

"Ştim că Georgia, Moldova şi Ucraina au avut aşteptări mai mari de la acest summit. Nu avem suficiente condiţii întrunite pentru a oferi o perspectivă clară.''
Donald Tusk premierul Poloniei

Polonia dă 1.000.000 €

Polonia a anunţat că va participa cu un milion de euro la Fondul pentru Asistenţă Tehnică pentru ţările din Parteneriatul Estic. Lansat de către Banca Europeană de Investiţii (BEI), în decembrie 2010, acest fond îşi propune să accelereze punerea în aplicare a proiectelor în domeniul infrastructurii de transport, energie, telecomunicaţii şi mediu în aceste state. În perioada 2007-2013, BEI poate împrumuta 3,7 miliarde de euro pentru proiecte  în Europa de Est, în ţările din Caucazul de Sud şi în Rusia.