Noaptea albă care a schimbat Europa

Liderii europeni au acceptat să sacrifice o parte din suveranitatea ţărilor lor şi au acceptat disciplina financiară germană pentru a ieşi din criză. Pe viitor, bugetele vor trece mai întâi pe la Bruxelles.

Bruxelles, noaptea de 8 spre 9 decembrie 2011. Este noaptea în care Europa s-a schimbat. După zece ore de negocieri dure, liderii prezenţi la Consiliul European de iarnă au decis să pună bazele unei uniuni fiscale, în care disciplina bugetară este sfântă şi în care statele renunţă de bunăvoie la un pic din suveranitatea lor.

Pe viitor, planurile de buget - atât cheltuieli, cât şi venituri - pe care şi le fac statele comunitare, inclusiv România, vor fi aprobate mai întâi la Bruxelles şi apoi de parlamentele naţionale. Liderii europeni au mai decis că Uniunea Europeană nu mai poate funcţiona ca până acum, cu o singură viteză şi o singură categorie de state, iar prin urmare UE va deveni un spaţiu ,,cu două viteze". Marea Britanie a refuzat să accepte modificarea Tratatului UE care are ca scop declarat salvarea Bătrânului continent de la colaps.

Parlamentele naţionale consultate

Uniunea fiscală va fi reglementată printr-un nou tratat, un document interguvernamental, mult mai uşor de aprobat din punct de vedere al procedurii decât un Tratat cum a fost cel de la Lisabona. La acest nou tratat, care va fi finalizat până în luna martie, vor adera cele 17 ţări din zona euro. Alte nouă state non-euro s-au arătat dispuse să semneze noul tratat pentru guvernanţă economică. Acestea sunt Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia, Cehia şi Ungaria.

Ultimele trei au anunţat că îşi vor consulta mai întâi parlamentele pentru a lua o decizie finală. Premierul de la Budapesta, Viktor Orban, a insistat că nu poate lua decizia singur dacă Ungaria aderă la noul ,,Pact euro-plus", cum îl numesc germanii, pentru că este o problemă de suveranitate naţională. „Mandatul meu nu îmi permite să abandonez suveranitatea naţională chiar şi parţial, iar această decizie trebuie luată de Parlamentul ungar", a spus şeful Guvernului ungar, la sfârşitul summitului de la Bruxelles.

Londra refuză pactul

Premierul David Cameron a folosit dreptul de veto în cadrul summitului, Mare Britanie fiind singurul stat din UE care nu participă la noua uniune fiscală. Potrivit unor diplomaţi europeni, citaţi de AFP, Londra ar fi cerut, fără succes, ca aşa-numitul ,,City", cartierul financiar din Londra să fie exceptat, dacă va fi necesar, de la supravegherea europeană a sectorului financiar.

„Dacă nu poţi obţine siguranţă în interiorul tratatului, este mai bine să rămâi în afară", a apreciat premierul David Cameron. „Ce a ieşit nu este în interesul Marii Britanii, prin urmare, nu am acceptat. (...) Nu puteam să prezint acest nou tratat Parlamentului nostru", a adăugat şeful Guvernului de la Londra. Disensiunile de la summit au devenit vizibile pentru lumea întreagă în momentul în care, aşa cum susţin jurnaliştii de la tabloidul britanic ,,Daily Mail", preşedintele Nicolas Sarkozy a refuzat să dea mâna cu premierul Cameron.

Reguli nemţeşti în bugetele tuturor

Clarificările în privinţa noului acord pentru guvernanţă fiscală au venit din partea preşedintelui Consiliului Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. Aceste reglementări menite să asigure disciplina bugetară vor fi introduse în legislaţia naţională a statelor membre, cel mai probabil direct în Constituţie.

În primul rând, bugetele statelor membre vor trebui să fie echilibrate sau, eventual, pe excedent, însemnând că deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal. Un mecanism de corecţie, adoptat de fiecare stat în parte după modelul şi indicaţiile primite de la Comisia Europeană, se va declanşa automat dacă deficitul este depăşit. Corecţia presupune aplicarea automată a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice. Curtea Europeană de Justiţie va deveni, aşa cum a propus cancelarul german Angela Merkel, un fel de „jandarm" al Europei. Instanţa cu sediul la Luxemburg va trebui să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.

Ţările care au un deficit excesiv sunt obligate să transmită Comisiei Europene şi Consiliului UE un plan care să arate în detaliu care sunt măsurile necesare pentru corecţia pe lungă durată a deficitului. Cele două instituţii europene vor aproba sau nu planul şi vor monitoriza aplicarea lui întocmai.

Noul tratat interguvernamental prevede sancţiuni automate - tratatul de până acum nu avea această reglementare - şi pentru ţările care depăşesc deficitul de 3% din PIB. Sancţiunile vor fi propuse de Comisia Europeană. Vor scăpa de penalizări dacă o majoritate calificată a statelor membre (55%) din zona euro se va opune. Măsurile vor fi adoptate, cu excepţia situaţiei în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune. Noua guvernanţă fiscală aprobată de liderii europeni la Bruxelles mai prevede şi controlarea bugetelor naţionale de către Bruxelles.

Bugetele ţărilor avizate mai întâi la Bruxelles

Aceasta înseamnă că proiecţiile de buget trebuie să primească mai întâi avizul Comisiei Europene ca să poată fi aprobate de parlamentele naţionale. Executivul european va verifica semestrial datoria publică a şi deficitul statelor. Comisia poate cere modificarea bugetului dacă el nu respectă Pactul de Stabilitate şi Creştere. Totodată, statele membre sunt obligate se anunţe la Bruxelles programele de emisiuni şi de obligaţiuni, înainte de a le aplica.

Liderii UE s-au angajat la Consiliul de iarnă că vor elabora o politică economică comună, care va presupune discutarea reformelor importante pregătite de statele din zona euro. La summitul de la Bruxelles s-a mai hotărât ca Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), plasa de salvare folosită pentru salvarea statelor în dificultate să funcţioneze de la jumătatea lui 2012 în paralel cu Mecanismul European de Stabilitate (ESM). Liderii europeni vor reevalua plafonul de 500 de miliarde euro al ESM în martie 2012. Statele care vor semna noul tratat interguvernamental vor contribui la capitalul Mecanismului de Stabilitate în aşa fel încât instituţia să aibă permanent rezerve de capital echivalente cu minimum 15% din sumele angajate în programe de ajutor.

Contribuţie la FMI

Mai marii Europei au convenit, de principiu (decizia finală va fi luată peste nouă zile) să suplimenteze prin intermediul Băncilor Naţionale şi sub forma unor împrumuturi bilaterale rezervele Fondului Monetar Internaţional cu până la 200 de miliarde de euro. Liderii europeni au făcut apel la întreaga comunitate internaţională să participe la acest fond de urgenţă în cadrul instituţiei de la Washington. 

BCE gestionează plasa de siguranţă a UE

Plasa de siguranţă pentru ţările UE, Fondul de salvare din zona euro (FESF) şi Mecanismul european de Stabilitate (MES), care va intra în vigoare în 2012, vor fi administrate de Banca Centrală Europeană.

200 de miliarde de euro este contribuţia pe care intenţionează să o aibă statele membre la rezervele FMI

Bursele blagoslovesc deciziile liderilor UE

Bursele lumii şi moneda unică europeană au crescut vineri, după ce aproape toţi liderii Uniunii Europene au convenit să construiască un bloc fiscal compact pentru a combate criza datoriilor din această regiune. Vestea că China intenţionează să înfiinţeze un vehicul de investiţii de 300 de miliarde de dolari pentru SUA şi Europa a ajutat la îmbunătăţirea percepţiei investitorilor. 

Bursele europene şi cele de pe Wall Street au deschis în creştere, dar randamentul obligaţiunilor italiene a crescut cu nouă puncte de bază, până la 6,62%. Şi euro a fost în uşoară creştere, Banca Centrală Europeană anunţând o referinţă de 1,3384 dolari/euro. „Unii au sperat la o înţelegere mai amplă, dar noi vedem mult mai multă carne în spatele efortului de a lua aceste măsuri", a declarat Dennis Wassung, manager de portofoliu la Cabot Money Management din Salem, Massachusetts.

Indicele bursier FTSE 300, de pe piaţa londoneză, a crescut ieri cu 1,1%, până la 983,86 puncte, în timp ce indicele american Dow Jones a urcat cu 0,91 puncte procentuale, la 12.106,76 puncte. Şi băncile au avut o evoluţie bună pe pieţele de capital. Indicele SPDR, care urmăreşte evoluţia principalelor companii cu activitate în sectorul financiar pe Bursa de la New York, a crescut cu 1,6 procente, la 13,04 dolari, în timp ce indicele european bancar STOXX 600 a urcat cu 1,4%, la 133,59 puncte.

Pe piaţa valutară, s-a resimţit un uşor optimism al jucătorilor, cel puţin în prima parte a zilei, Banca Naţională a României anunţând o referinţă de 4,3397 lei/euro, cel mai redus nivel al ultimelor cinci săptămâni. Ulterior, leul a pierdut teren în faţa monedei unice, iar cursul a încheiat şedinţa în creştere uşoară, la 4,3425 - 4,3450 lei/euro. 

La Bucureşti se menţine prudenţa

Pe Bursa de la Bucureşti, investitorii au preferat să rămână prudenţi. Bursa a încheiat şedinţa de ieri în stagnare, cu o lichiditate de 16,6 milioane de lei. La finalul şedinţei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,09%.

Eveniment trecut pe planul doi: aderarea Croaţiei

Un eveniment care a trecut oarecum pe plan secund în contextul crizei a fost semnarea, de către Croaţia, a Tratatului de aderare. Fosta republică iugoslavă va deveni cea de-a 28-a ţară membră a Uniunii Europene în iulie 2013, după ce aderarea va fi aprobată de croaţi prin referendum şi ratificată de statele membre UE.

După o lungă noapte de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au semnat, în absenţa preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, Tratatul de aderare împreună cu prim-ministrul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovici. Semnarea vine după şase ani de negocieri. Franţa a fost reprezentată de ministrul Afacerilor Europene, Jean Leonetti.

„Sunteţi bine-veniţi în familia europeană", a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, către liderii croaţi, menţionând că acesta este „doar începutul drumului pentru Croaţia" şi că ţara va trebui să continue reformele.  Până la aderarea efectivă, liderii croaţi vor participa la reuniunile Uniunii Europene în calitate de observator.