Merkel, în război cu toată lumea

Deciziile cancelarului german privind zona euro sunt criticate de colegii de partid, de mediul de afaceri, dar şi de mentorul Helmut Kohl. Încrederea investitorilor în economia Germaniei a ajuns în august la cel mai scăzut nivel din decembrie 2008. Statisticile oficiale nu aduc nici ele veşti bune.

Posibilitatea unei recesiuni în W a Statelor Unite, criza datoriilor din zona euro şi evoluţia Produsului Intern Brut - creştere de 0,1% în al doilea trimestru - sunt motivele scăderii puternice a optimismului companiilor germane, potrivit unui studiu al Centrului pentru Cercetare Economică Europeană. Evoluţia dezamăgitoare a economiei germane a influenţat şi restul ţărilor europene. Sectorul serviciilor din Europa a stagnat în luna august. Indicele care măsoară performanţele acestui sector a ajuns la 51,5, cel mai scăzut din 2008, şi ar putea scădea până la 50,9.

Contextul economic negativ este completat de criza politică din zona euro. În ultimul timp, cancelarul Angela Merkel a fost ţinta preferată a celor care critică indeciziile şi lipsa de fermitate a principalilor lideri europeni. Iar criticile nu vin numai dinafară.

Reuniune furtunoasă la CDU

Angela Merkel s-a întors marţi seară de la Belgrad pentru a da explicaţii colegilor din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU). Cancelarul s-a lovit de opoziţia mai multor lideri ai partidului, printre care şi Wolfgang Bosbach, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Bundestag, care nu sunt de acord cu majorarea capacităţii de creditare a Fondului de Stabilitate Financiară (EFSF).

Bosbach a recunoscut că parlamentarii CDU care sunt împotriva EFSF reprezintă o minoritate, dar a avertizat că aceştia pot pune presiune mare asupra guvernului. Mai ales că şi partenerii de coaliţie, liberalii, sunt nemulţumiţi de propunerile lui Merkel privind criza zonei euro.

Garanţii în aur

Ministrul Muncii, Ursula von der Leyen, a declarat înainte de reuniune că Germania ar trebui să ia exemplul Finlandei şi să ceară garanţii în aur în cazul unui nou împrumut acordat Greciei. Merkel a exclus categoric introducerea unor astfel de garanţii.

Cotidianul „Handelsblatt" scrie că ministrul de Finanţe, Wolfgang Schäuble, lucrează la un proiect prin care puterile Bundestagului asupra EFSF să fie limitate, pentru a contracara opoziţia tot mai mare din Germania faţă de preconizatele reforme la nivelul zonei euro pentru a ajunge la guvernanţa economică anunţată de Merkel şi de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.

Potrivit proiectului consultat de „Handelsblatt", Schäuble vrea ca deciziile principale privind împrumuturile pentru ţările aflate în dificultate să fie luate de conducerea  EFSF, iar parlamentele naţionale să-şi dea acordul doar asupra condiţiilor generale de funcţionare a fondului. Proiectul ministrului de Finanţe prevede noi puteri pentru EFSF: dreptul de a finanţa recapitalizarea instituţiilor financiare, cumpărarea de acţiuni de pe pieţele secundare şi posibilitatea de a furniza linii de credit de precauţie.

„Parlamentarii care acum iau decizii în toate chestiunile monetare vor fi reduşi la rolul de simpli spectatori", notează „Handelsblatt". În replică, preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, a spus că parlamentele naţionale trebuie să aprobe în continuare fiecare decizie a EFSF.

Plângere la CEDO

La 7 septembrie, Curtea Constituţională îşi va anunţa decizia în cazul contestaţiei depuse de cinci profesori eurosceptici şi de un parlamentar CSU - aliaţii lui Merkel din Bavaria. Aceştia susţin că decizia de a ajuta ţările cu probleme încalcă drepturile cetăţenilor germani, prin folosirea banilor publici, şi tratatele UE.

Mai mulţi experţi juridici şi surse guvernamentale se aşteaptă ca instanţa de la Karlsruhe să pună condiţii asupra participării Germaniei la viitoare împrumuturi, cel mai probabil oferind Bundestagului un rol mai mare în această chestiune. Fără să mai aştepte verdictul, 55 de oameni de afaceri germani au decis să dea în judecată Curtea Constituţională la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Ei susţin că instanţa germană a adus atingere drepturilor cetăţenilor, din cauză că nu a blocat mai multe decizii europene, printre care pachetele financiare pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia sau crearea umbrelei de salvare pentru zona euro.

Kohl despre Grecia

Fostul cancelar Helmut Kohl spune că există riscul unei destrămări a UE. „Nu avem încotro. Grecia trebuie salvată", a declarat el revistei „Internationale Politik", precizând că greşelile sunt ale trecutului. Kohl a spus că nu ar fi fost de acord cu primirea Greciei în zona euro fără respectarea criteriilor.