VIDEO „În fiecare grec zace un mic anarhist“

Nucleul puternic al demonstranţilor militanţi este format din „revoltaţi de meserie“ proveniţi din mişcarea anarhistă, care există în Grecia de mai bine de 30 de ani, explică specialişti germani. Confruntările extrem de dure între poliţie şi anarhişti au continuat şi ieri la Atena, în timp ce Parlamentul grec vota legile care fac posibilă aplicarea măsurilor de austeritate bugetară.

Sute de tineri mascaţi, înarmaţi cu bastoane, au aruncat cu pietre şi sticle în poliţiştii mobilizaţi în centrul capitalei elene. Ei au dat foc mai multor maşini şi tomberoane, au incendiat mai multe clădiri, printre care şi un oficiu poştal din clădirea Ministerului elen de Finanţe. Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene şi grenade de diversiune.

Forţele de ordine din faţa Parlamentului, învăluite în fumul de lacrimogene

Potrivit cotidianului „Kathimerini", cel puţin 40 de demonstranţi violenţi au fost arestaţi, iar 500 de oameni au fost răniţi. Dintre aceştia, aproximativ 30 sunt poliţişti. Dar nici forţele de ordine nu au fost uşă de biserică. Ministrul pentru Apărarea Cetăţenilor, Christos Paputsis, a ordonat o anchetă pentru a clarifica înregistrările video difuzate de postul de televiziune „Alter", în care arată cum scutierii sunt ajutaţi de persoane cu cagule pe faţă, ieşite din rândul anarhiştilor, ca să disperseze alţi protestari.

Imaginile cu centrul Atenei în flăcări, acoperit de fum, au făcut înconjurul lumii

Pradă furiei demonstranţilor antiausteritate a căzut şi deputatul socialist Alexandre Athanassiadis. El a fost atacat miercuri cu sticle de apă de manifestanţi pe o stradă din Atena, la scurt timp după ce a votat până la urmă pentru noul plan de austeritate grec. Politicianul ameninţase că nu va susţine măsurile înaintate de Guvern. Chiar dacă planul de austeritate cerut de FMI şi Comisia Europeană a trecut, autorităţile de la Atena nu se pot culca pe-o ureche. Pe de o parte, pentru că este posibil ca presiunea străzii să continue, dar şi pentru că aplicarea măsurilor adoptate ieri se va face în mai mulţi paşi, care se vor dovedi dificili.

Crucea Roşie semnalează că are intenţii prietenoase

În aşteptarea banilor

Acum, Atena aşteaptă reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro care vor trebui să-şi dea acordul pentru ca Grecia să primească următoarea tranşă de 12 miliarde de euro, din pachetul de împrumut în valoare de 110 miliarde de euro convenit anul trecut cu UE şi FMI. Apoi, aceştia vor defini, în prima parte a lunii iulie, „parametrii generali" ai unui nou plan de ajutor financiar pentru Grecia, care va suplimenta pachetul de împrumuturi de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut. Noul plan de ajutor financiar va include noi împrumuturi şi o rostogolire (amânare) a datoriilor statului elen de către investitorii privaţi.

Vine scadenţa

În luna iulie, Grecia trebuie să acopere scadenţe de 4,4 miliarde de euro, respectiv titluri de Trezorerie pe şase luni în valoare de 2,4 miliarde de euro şi titluri pe trei luni de două miliarde de euro. În luna august, statul elen are de rambursat aproape 8,4 miliarde de euro: trebuie să răscumpere titluri emise pe şase luni în valoare de 480 de milioane de euro şi bonuri la trei luni de două miliarde de euro. Cea mai grea scadenţă este aşteptată la 20 august şi reprezintă obligaţiuni pe cinci ani totalizând 5,9 miliarde de euro.

Tradiţia anarhiei

Comunitatea internaţională condamnă violenţa extremă a unei părţi din protestari, anarhiştii. Profesorul Heinz-Jürgen Axt, de la Institutul pentru Ştiinţe Politice de la Universitatea Duisburg, a vorbit despre profilul anarhistului grec şi despre originile mişcării politice cu tradiţie în Grecia.„În fiecare grec zace un mic anarhist", declara Axt într-un interviu acordat cu ceva vreme în urmă cotidianului „Die Welt". El a explicat că la baza actualei mişcări anarhiste din Grecia sunt organizaţiile studenţeşti de stânga. „Respingerea puterii statului, a oricărei autorităţi este în Grecia poate mai prezentă ca în celelalte state europene", a adăugat el. Profesorul a explicat că în cazul demonstraţiilor violente nu se poate vorbi despre greci în general, ci doar despre o anumită categorie. „Evident, există o masă de oameni care privesc pasiv şi de un mic grup, care „acţionează". Aceştia din urmă sunt protestatarii militanţi, care se folosesc de nemulţumire populaţiei pentru a se manifesta", a declarat Axt.

Revoltaţii de meserie

„Nucleul puternic al demonstranţilor militanţi este format din «revoltaţi de meserie» proveniţi din mişcarea anarhistă, care există în Grecia de mai bine de 30 de ani", a mai spus profesorul german. El a amintit că marile oraşe din Grecia au fost la sfârşitul anului 2008 scena unor violenţe extreme, izbucnite după ce un adolescent de 16 ani a fost ucis de poliţişti.

Profesorul Axt susţine că organizaţiile anarhiste din Grecia - anarhie este un cuvânt de origini greceşti, însemnând «fără stăpân»- sunt în strânsă legătură cu mişcarea studenţească elenă, care în 1974 a dus la căderea dictaturii.

Costuri

Compania de cercetare a pieţei Open Europe, din Londra, estimează că fiecare gospodărie din zona euro subvenţionează în prezent cu 535 de euro datoriile Greciei, iar al doilea program de salvare va tripla aproape această sumă, până în 2014.

28,7 miliarde de euro este datoria scadentă a Greciei în lunile iulie şi august.

Întreaga Europă intră în febra protestelor

Ziua de ieri a fost marcată în Europa de proteste, greve şi aplicarea de noi măsuri de austeritate. Peste 600.000 de mii de angajaţi din sectorul public au ieşit pe străzile Londrei şi ale altor oraşe pentru a protesta faţă de modificarea sistemului de pensii şi faţă de tăierile bugetare. Cum marea majoritate a protestatarilor au fost profesori, peste un milion de copii au stat acasă.

În Marea Britanie, proteste faţă de reforma pensiilor  Foto: Reuters

În Polonia, sindicatul Solidaritatea a organizat un marş la Varşovia. Mii de protestatari s-au întâlnit în centrul capitalei de unde s-au dus la sediul Guvernului, pentru a-i înmâna o petiţie premierului Donald Tusk. Demonstranţii au cerut creşterea salariului minim şi scăderea accizelor la combustibili. Liderii sindicatului au cerut muncitorilor din ţările europene să organizeze proteste. În Spania, zeci de „indignaţi" au protestat în faţa clădirii Parlamentului, în timp ce deputaţii dezbăteau amendamentele la proiectul de reformă a salarizării, menit - potrivit guvernului socialist - să facă economia spaniolă mult mai competitivă. Din solidaritate cu „indignaţii" spanioli, mai mulţi tineri francezi şi-au aşezat corturile în Piaţa Bastiliei.

Parlamentul portughez a început ieri dezbaterile privind planul de austeritate prezentat de premierul Pedro Passos Coelho. Socialistul Jose Socrates a fost nevoit să renunţe la conducerea guvernului în martie, după ce Parlamentul i-a respins planul de austeritate. În Italia, membrii Cabinetului Berlusconi urmau să aprobe proiectul de austeritate, ce prevede reduceri bugetare de 47 miliarde de euro.

Germania dă Greciei 3,2 miliarde de euro

Băncile au primit semnale pozitive de la agenţiile de evaluare financiară care sunt dispuse să nu retrogradeze ratingul Greciei, astfel încât europenii să poată derula planul Franţei de rostogolire a datoriilor Atenei. „Atractivitatea planului francez constă în faptul că a fost astfel conceput încât să fie pe placul agenţiilor de rating", a declarat pentru Reuters o sursă anonimă din interiorul sistemului bancar german.

Semnalele primite din partea agenţiilor de rating au determinat băncile germane să-şi dea acordul pentru participarea la restructurarea datoriilor Greciei. După o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor financiare, ministrul de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a anunţat că băncile germane vor contribui cu două miliarde de euro prin prelungirea creanţelor acordate Greciei până în 2014. Alte 1,2 miliarde de euro reprezintă contribuţia societăţilor care administrează activele toxice ale ţării.

Propunerea franceză de restructurare a datoriilor Greciei include două opţiuni. Prima: finanţarea Greciei pe o perioadă de 30 de ani, prin investirea de către participanţi a minim 70% din sumele primite pentru obligaţiunile deţinute în prezent în noi obligaţiuni guvernamentale elene.

A doua opţiune:  participanţii să investească minimum 90%, preferabil 100%, din sumele primite pentru obligaţiunile elene deţinute în prezent în noi obligaţiuni guvernamentale ale Greciei cu o maturitate de cinci ani şi o dobândă de 5,5%. Cătălina Mihai