De la Crin la Cătălin
0WikiLeaks? Nu mă pasionează.
Prea mult balast şi prea puţine informaţii tari. Cum să fii ditamai Ambasada SUA la Bucureşti şi să trimiţi la Casa Albă nişte tăieturi din ziare? Măcar dacă umblai cu foarfeca prin publicaţii serioase, nu prin fiţuici care anunţă sfârşitul lumii o dată la trei zile...
Sigur, dacă elimini balastul colosal - X zice că a auzit de la Y că Z ar fi vorbit urât de V, scrie ziarul W -, descoperi şi unele lucruri drăguţe. Mai afli cine se ducea cu pâra la Înalta Poartă, cine pe cine bârfea în faţa Unchiului Sam, cine încerca să ia binecuvântarea Jandarmului Mondial...
Există şi unele informaţii importante, referitoare la justiţie, corupţie, criză, pericolul rusesc etc., dar acestea sunt sufocate de cantitatea uriaşă de balast. Ba, şi mai rău: în cablogramele expediate la Washington apar şi date false, stupide, iraţionale. Aveam alte pretenţii de la ditamai diplomaţia americană...
Ce se mai discuta pe la Ambasada SUA? Că Traian Băsescu „are probleme tot mai mari cu băutura", Mircea Geoană se crede „number one in Romania", iar Crin Antonescu „este moale şi leneş". Mare lucru! Multe dintre aceste informaţii le ştia orice zarzavagioaică din piaţă, altele sunt producţii marca radio-şanţ.
Pe Crin Antonescu, cablogramele ar trebui să-l pună pe gânduri. Dacă şi pe la Ambasada Americii se vorbeşte despre legendara sa incompatibilitate cu munca, atunci e de rău! Mai ales că informaţia este uşor de verificat în scriptele Parlamentului. Domnul Crin e lider absolut al absenteismului în România postdecembristă. Culmea chiulului a fost relevată de ultimul studiu al Institutului de Politici Publice. Conform acestuia, liderul liberal a fost prezent la 1,5% din lucrările Senatului, în actualul mandat. Îl urmează, în clasament, PSD-istul Cătălin Voicu, care a „bifat" o prezenţă de 2,9%. Precizare: din martie 2010, Voicu n-a mai putut participa la lucrările Senatului, pentru că se află în arest. Aşadar, Crin Antonescu n-a reuşit să-l depăşească, la capitolul prezenţă, nici măcar pe puşcăriaşul Cătălin Voicu!
Problema nu e că lenea domnului Antonescu a trecut Oceanul (să-ţi fie ruşine, Vasile Blaga!), ci că vestita comoditate antonesciană chiar există şi se manifestă aici, în România. Ca viitor şef de stat sau de guvern, liderul liberal îi va mântui sau nenoroci pe români, nu pe americani.
Dacă până la sfârşitul mandatului va reuşi să absenteze, totuşi, mai puţin decât puşcăriaşul Voicu, atunci chiar ne aşteaptă mântuirea. Amin!