Lecţiile crizei, predate de investitori
0
Au devenit mai precauţi, sunt mai atenţi la pieţele externe, gândesc pe termen lung şi s-au orientat către noi plasamente. Investitorii români au reuşit să facă bani şi în vremuri tulburi . Opt dintre ei au vorbit deschis cu „Forbes“ despre încercările din ultimii trei ani. Oricât de mulţi bani ar fi pierdut, niciunul nu este dispus să renunţe.
Cum v-a schimbat criza deciziile investiţionale?
Dan Ţincu, Investitor pieţe externe şi Radu Florescu, CEO Saatchi & Saatchi
Pamela Danciu: Am avut foarte mare noroc pentru că mi-am lichidat o parte din poziţii la momentul oportun, direcţionând banii în altă parte.
Tiberiu Breazu: În structura portofoliului, importanţa activelor cu grad scăzut de risc (aur, obligaţiuni) a crescut substanţial. În orice moment recomand plasamente în aur sau produse structurate pe aur de 5-10% din totalul portofoliului.
Dan Ţincu: Pe BVB am pus accent pe investiţiile pe termen lung şi cu potenţial de apreciere (exemplu: Fondul Proprietatea), dar şi pe acţiuni care oferă un randament bun al dividendului (Transgaz sau Transelectrica). Pe Forex, am redus mărimea contului doar pentru hedging euro - franc elveţian. Încasez venituri din chirii în euro, dar în acelaşi timp am un credit ipotecar în franci elveţieni, iar astfel am reuşit să mai recuperez din terenul pierdut de euro în faţa monedei elveţiene.
Radu Florescu: Cumpăr atunci când găsesc deal-uri (n.red.: tranzacţii) bune şi vând când valoarea pare să fie cea mai mare. Uneori mă înşel, dar asta face parte din joc.
Victor Cionga: Nu am mai făcut noi investiţii pe piaţa de capital pentru o bună perioadă, între sfârşitul lui 2008 şi 2010. Am decis să lichidez o parte a portofoliului existent.
Florin Scorţan: M-am informat mai bine şi mai rapid cu privire la orice eveniment care putea influenţa piaţa şi am încercat să fiu mai prudent, să acţionez mai rapid şi să-mi impun limite de câştig mai mici pe bursă, dar mai sigure.
Augustin Roland: Am renunţat la pieţele româneşti, din cauza lichidităţii scăzute şi, implicit, a creşterii posibilităţilor de manipulare. Totodată, am fost foarte ponderat în volumul investiţiilor.
Ce aţi învăţat din această criză?
Dumitru Beze, Preşedinte Asociaţia Investitorilor şi Pamela Danciu, Investitor Fondul Proprietatea
Pamela Danciu: Criza ne-a recorelat mental cu pieţele externe. Am început să studiez continuu ce se întâmplă afară, în special în America, urmăresc câteva acţiuni europene, astfel că îmi pregătesc intrarea pe pieţele externe.
Tiberiu Breazu: Este mai bine să marchezi un profit corect decât să te „hrăneşti" cu aşteptări viitoare şi să crezi că deţii un portofoliu foarte valoros.
Dumitru Beze: Încerc să înţeleg contextul macroeconomic şi domeniul în care investesc, am grijă să deţin lichidităţi tot timpul, iar când iau o decizie eronată, încerc să înţeleg cât mai repede ce n-am făcut corect şi mă grăbesc să marchez pierderea.
Dan Ţincu: Să am întotdeauna un plan şi un motiv serios pentru a tranzacţiona şi focus pe termen mediu şi lung.
Victor Cionga: Am mai mult curaj să marchez pierderile. Diversificarea e mai importantă. Un portofoliu trebuie să aibă un procent mai mare de cash decât în urmă cu câţiva ani.
Florin Scorţan: Că totul este posibil în acest moment şi că niciun factor de decizie la nivel mondial nu ştie exact la ce se poate aştepta în viitorul apropiat.
Urmează al doilea val al crizei?
Florin Scorţan, Director Drim Tru Financing şi Tiberiu Breazu, Director General Next Automobile
Pamela Danciu: Sunt ferm convinsă că în a doua parte a anului lucrurile vor intra pe un trend pozitiv. Nu cred într-un al doilea val de criză. Cele două probleme majore actuale, ale Americii şi ale Greciei, se vor rezolva. Cele mai mari îndoieli le am în legătura cu piaţa de capital românească.
Dumitru Beze: Dacă am şti ce urmează, am fi cu toţii miliardari. Momentan, cel puţin până la jumătatatea lunii iulie, stau în expectativă să vedem ce se mai întâmplă în Grecia. Mă aştept la o revenire economică mai lentă decât au sperat pieţele financiare în ultimii doi ani, din păcate. Mă aştept la corecţii cum au fost, de exemplu, şi cele din ultimele opt săptămâni, dar nu cred că urmează un al doilea val de criză.
Dan Ţincu: Cred că vom avea în continuare parte de incertitudine şi volatilitate, dar cred că vor exista avansuri semnificative în preţurile anumitor categorii de active.
Victor Cionga: Suntem prea marcaţi de criză ca să devenim optimişti. Până nu vom vedea modul cum se abordează criza datoriilor suverane în Europa, nu putem sta liniştiţi.
Florin Scorţan: Sunt absolut convins că urmează un al doilea val de criză. Nu sunt sigur dacă va fi şi ultimul. Datoriile suverane ale statelor vor da multă bătaie de cap în viitorul apropiat şi nimeni nu pare să găsească soluţii sigure.
Augustin Roland: Mă aştept la un nou val de scăderi venind din Asia.
Cum v-a schimbat criza profilul psihologic investiţional?
Victor Cionga, Manager Az Capital Advisors şi Augustin Roland, Investitor pieţe valutare
Pamela Danciu: Sunt mult mai prudentă acum. Studiez ce se întâmplă pe pieţele externe în primul rând, mă uit cu mai multă atenţie la datele de macroeconomie şi aş spune chiar că această criză ne-a prins bine într-un fel.
Tiberiu Breazu: M-a întărit. Mă aştept în fiecare zi la ceva nou, de impact. Am învăţat să citesc printre rânduri şi să dau o importanţă mare chiar şi unei ştiri economice aparent fără bătaie prea lungă.
Dumitru Beze: Este mult mai convingător să trăieşti citatele celebre din cărţi pe portofoliul tău. Înveţi mult mai repede pe banii tăi decât citind.
Dan Ţincu: Orice speculator, în astfel de momente, devine investitor pe termen lung. Cam asta s-a întâmplat şi în cazul meu. Dacă înainte orizontul investiţional era de maximum câteva luni, şi nu exista săptămână fără tranzacţii, acum se întâmplă să treacă şi două-trei luni fără nicio schimbare în portofoliu (probabil brokerul meu nu este foarte fericit). Atunci când mă decid să investesc, am în minte un termen de cel puţin un an.
Radu Florescu: Curajul este ceva ce se învaţă. După această criză, le va lua timp investitorilor să înceapă să caute iar creşteri.
Florin Scorţan: M-a maturizat şi m-a făcut să înţeleg că nu poţi fi un bun investitor dacă nu treci şi prin momente dificile. Maturizarea are un preţ. Este ca şi cum ai participa la nişte cursuri „pe viu".
"Curajul este ceva ce se învaţă. După această criză, le va lua timp investitorilor să înceapă să caute creşteri."
Radu Florescu
CEO Saatchi&Saatchi
Topul greşelilor
Michael Cahill, analist şi CEO al companiei de consultanţă financiară MarketMatters, a identificat, la solicitarea „Forbes România", şapte greşeli frecvente pe care le fac investitorii atunci când tranzacţionează pe bursă.
APLEACĂ URECHEA LA ZVONURI. Nu investiţi pe baza informaţiilor oferite de „binevoitori". Urmăriţi cifrele companiei şi întrebaţi-vă în permanenţă: Cine vinde şi de ce? Analizaţi toate tranzacţiile şi luaţi urma datoriilor care pot fi ascunse în bilanţurile contabile. Enron şi Lehman Brothers sunt două cazuri celebre care au intrat în colaps sub ochii investitorilor.
NU VÂND IMEDIAT CE PIAŢA DĂ SEMNE DE PRĂBUŞIRE. „Fiţi vânzători disciplinaţi." Uşor de zis, greu de făcut. Dacă rezultatele unei companii încep să se diminueze, va trece ceva timp până când vor apărea informaţiile care să justifice motivele scăderii. „Şi cum, de cele mai multe ori, o ştire negativă este urmată şi de altele, fiţi cu ochii-n patru."
CRED ÎN PR. În loc să vă entuziasmaţi la orice veste pozitivă transmisă prin comunicatele companiilor pe care le urmăriţi pe bursă, mai bine cântăriţi atent echipa de conducere. „Managerii lucrează în interesul propriu sau dezvoltă businessul în beneficiul acţionarilor?"
SUPRAEVALUEAZĂ CREŞTERILE. Ţintele agresive de creştere vă pot pune în gardă. Analizaţi marjele de profit şi raportaţi-vă întotdeauna la industria din care emitentul face parte. Dacă cifrele sunt „prea frumoase ca să fie adevărate", atunci chiar aşa sunt!
NU URMĂRESC LICHIDITĂŢILE COMPANIEI. „Cash-ul de care dispune compania vă va arăta exact ceea ce se întâmplă în fitmă şi potenţialul acesteia." Nu vă uitaţi doar la creştere şi câştiguri, ci urmăriţi indicatori care vă arată rentabilitatea fluxurilor de numerar sau valoarea adusă acţionarilor. Acestea oglindesc, în bună măsură, şi performanţa managementului.
SUNT ÎNCREZĂTORI ÎN PROPRIILE AŞTEPTĂRI. Dacă vă ataşaţi emoţional de acţiunile deţinute, veţi sfârşi cu pierderi. De regulă, este mult mai greu să analizaţi obiectiv semnalele din piaţă şi veţi ignora momentele de vânzare. Atunci când o acţiune nu vă aduce bani, scăpaţi de ea!
NU CUMPĂRĂ TREPTAT. „Împărţiţi echitabil banii pe care vreţi să-i investiţi, astfel încât să cumpăraţi treptat, pachete mici şi zilnice." Nu aşteptaţi niciodată minimele pentru că puteţi rata momentul.
Mai puteţi citi în numărul 61 al revistei „Forbes România"
Capcana din care se evaporă banii. În prima jumătate a anului, din conturile de economii ale românilor au dispărut circa 180 de milioane de euro. Nu este vorba despre o infracţiune.
Adio, dar rămân în România. Fondurile de investiţii străine au cumpărat mii de apartamente în ultimii ani, cu gândul unui exit rapid și profitabil. Criza le-a dat însă planurile peste cap.
Câştig? Adjudecat! Randamente peste bursă, imobiliare şi inflaţie, vânzări în creştere şi o strălucire mai mare decât cea a aurului. În ultimul an şi jumătate, arta s-a dovedit a fi cea mai bună investiţie.
Broker pentru inimă și suflet. Mai bine de opt ani a alergat după randamente pentru clienţi. Acum lucrează doar pentru el şi se mulţumeşte să bată dobânzile bancare.
O altfel de bijuterie. Aproape tot ceea ce a câştigat în ultimii ani din oftalmologie, şi ceva pe deasupra, a investit în clubul de călărie. Şi ambiţiile doctoriţei Ozana Moraru, pasionată de echitaţie, nu se opresc aici.
Se încarcă comentariile...
