Junglă urbană la Iaşi

De dragul câştigurilor financiare, dezvoltatorii nu respectă regimul de înălţime stipulat în autorizaţie. Constructorii care nu respectă legea au numai de câştigat. Acesta pare a fi motto-ul pentru tot mai mulţi întreprinzători din Iaşi.

Câştigurile pe care le obţin la finalizarea proiectului sunt mai mari decât eventualele neplăceri. “Există o serie de constructori în Iaşi, care doresc să obţină profituri uriaşe de pe urma palmelor de teren pe care le deţin. Pentru a primi autorizaţiile mai uşor aceştia trec în acte imobile cu mai puţine etaje decât vor să ridice în realitate.

În cele mai multe cazuri, terenurile se află în zone centrale, unde fie regimul de înălţime nu le permite să se înalţe foarte mult, fie nu îndeplinesc alte condiţii precum crearea unui număr minim de locuri de parcare şi noi spaţii verzi”, afirmă Radu Botez, membru în Comisia de Urbanism din cadrul Consiliului Local Iaşi.

Preţurile mari la care se închiriază şi se vând spaţiile comerciale şi de birouri în zonele centrale din Iaşi le dau imbold constructorilor care “uită” ce au trecut în acte. 

Profiturile „bat“ legislaţia

Dacă un metru pătrat de birouri se închiriază cu minimum 20 de euro, la vânzare preţul minim este de 2.000 de euro pe metrul pătrat. Constructorii care procedează astfel preferă să achite amenzi şi să refacă actele pentru a intra în legalitate, decât să scape printre degete profituri de zeci de mii de euro lunar.

“Ce poate păţi un astfel de întreprinzător? În cel mai rău caz primeşte amenda maximă, care se ridică la 100.000 de lei şi este obligat să reintre în legalitate. După calculele mele în Iaşi există aproximativ cel puţin 100 de cazuri de constructori care au utilizat această reţetă”, adaugă Radu Botez.

În replică, oficialii Inspectoratului de Stat în Construcţii Iaşi spun că situaţia nu e atât de gravă pe cât o prezintă reprezentanţii Consiliului Local Iaşi. “Cei de la Primărie fac afirmaţii care se bat cap în cap. Ei sunt de multe ori prea îngăduitori cu constructorii.

Normal ar fi ca după ce descoperă că întreprinzătorii au greşit fie să deschidă acţiuni în instanţă împortiva lor şi să ceară demolarea clădirilor, fie să-i oblige pe dezvoltatori să reintre în legalitate”, afirmă Ciprian Roşca, inspector-şef la Inspectoratul de Construcţii Iaşi.

Dezvoltatorii dau vina pe birocraţie

Constructorii se apară şi spun că multe dintre greşelile pe care le fac sunt şi din vina birocraţiei din instituţiile care le aprobă proiectele. “Este o zăpăceală fără seamăn, care este voit întreţinută de cei aflaţi la putere. Am pornit de la început cu un proiect de nouă etaje, pentru care am primit aprobările necesare.

În ultimii opt ani am fost blocat constant de aceeaşi oameni care iniţial şi-au dat acordul pentru proiectul meu”, explică ieşeanul Mihai Radu, proprietarul unei clădiri din zona Târgu Cucului. Construcţia ar fi trebuit să aibă două etaje, potrivit autorizaţiei iniţiale, dar (care) are acum nouă niveluri.

Şi Marian Creţu, administratorul companiei Indiana SRL, este amintit de reprezentanţii Comisiei de Urbanism la capitolul constructori cu probleme. “Clădirea pe care a ridicat-o în Târgu Cucului are cu două etaje mai mult şi nici nu a respectat distanţa minimă faţă de constructorul de alături”, a explicat Daniel Oajdea, membru al Comisiei de Urbanism. Proprietarul imobilului, omul de afaceri Marian Creţu a refuzat să facă orice fel de comentariu.

Oficialităţile, depăşite de situaţie

Reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii Iaşi spun însă că problemele de urbanism nu pot fi rezolvate prin amenzi, căci odată ridicate imobilele, înfăţişarea oraşului este modificată definitiv. “Se aplică amenzi, dar problema este că se dau multe autorizaţii foarte uşor, când nu ar trebui.

Dacă greşelile sau eventualele neconcordanţe nu sunt corectate din faza de proiect, atunci nu mai putem îndrepta situaţia odată ce clădirea este deja finalizată”, precizează Ciprian Roşca. În schimb, membrii Comisiei de Urbanism apreciază că întreprinzătorii ar trebui să fie descurajaţi să încalce prevederile din PUZ-uri prin amenzi mai mari sau chiar alte tipuri de sancţiuni.

“Amenzile primite de cei care încalcă legislaţia sunt simbolice şi nu au efectul scontat. Vreau să propun în Consiliul Local ca întreprinzătorii să fie puşi să plătească un procent din profitul pe care îl obţin din utilizarea etajelor ridicate fără autorizaţie. Un procent corect ar fi de 15-20%”, mai spune Botez. Reprezentanţii Inspectoratului de Construcţii nu sunt însă de acord cu această abordare.

“O astfel de măsură nu ar fi legală. Nu există nici legislaţie şi nici nu cred că sunt atât de multe cazuri încât să fie adoptată o astfel de măsură. În final, întreprinzătorii intră oricum în legalitate, deoarece firmele vin obligatoriu să modifice PUZ-urile şi să aibă toate actele conform situaţiei din teren”, replică Ciprian Roşca.

90% din mansarde ridicate ilegal

Cele mai mari nereguli la autorizare sunt întâlnite, potrivit statisticilor Primăriei Iaşi, la mansardele şi şarpantele ridicate în oraş. Astfel, din cele 1.089 de mansarde ridicate pe aproape 3.000 de scări de bloc din Iaşi, doar 146 au autorizaţie de construcţie.

Consilierii locali au propus, în ultima lună, ca acest tip de construcţii să fie reabilitate şi consolidate din bugetul local, însă ideea nu a primit numărul de voturi necesar pentru a fi aprobată.