Portul Constanţa, blocat de mărfuri contrafăcute

Pentru că din luna martie nu s-a mai efectuat nicio distrugere de produse "pirat", sute de tone de falsuri stau în acest moment nepăzite, în aer liber, în mai multe puncte vamale din

Pentru că din luna martie nu s-a mai efectuat nicio distrugere de produse "pirat", sute de tone de falsuri stau în acest moment nepăzite, în aer liber, în mai multe puncte vamale din România

De mai bine de jumătate de an, titularii unor mărci recunoscute refuză să mai distrugă mărfurile contrafăcute confiscate de vameşii români în punctele de frontieră. Motivul?

O nouă lege, intrată în vigoare în luna martie a acestui an, îi obligă pe proprietarii brandurilor să se ocupe de convocarea membrilor comisiilor de distrugere şi să suporte costurile cu plata acestora.

Întrucât titularii mărcilor refuză să suporte toate aceste costuri, deci să organizeze aceste acţiuni de distrugere, în punctele vamale din ţară s-au strâns sute de tone de mărfuri contrafăcute.

Portul Constanţa este în acest moment punctul vamal din ţară cel mai afectat din acest punct de vedere. Sute de tone de mărfuri contrafăcute, confiscate din martie şi până în prezent, zac pe rampe, nepăzite, în lipsa spaţiilor de depozitare. Situaţia fără precedent este confirmată atât de reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), cât şi de cei ai titularilor drepturilor de proprietate intelectuală.

"Ca urmare a creşterii constatărilor privind confiscarea mărfurilor care fac obiectul traficului ilicit şi al contrafacerilor şi datorită aplicării cadrului legal modificat recent, spaţiile de depozitare ale Vămii, comisionarilor vamali şi ale operatorilor portuari sunt practic pline", a declarat, pentru "Adevărul",, Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANV.

Potrivit acestuia, procedurile privind distrugerea sau valorificarea acestor bunuri sunt extrem de anevoioase şi birocratice, motiv pentru care, în lipsa schimbării cadrului legal actual, activitatea Vămii în acest domeniu este în pericol de a fi blocată.

Ordonanţa 14 dă bătăi de cap lucrătorilor vamali

Situaţia din prezent a fost cauzată de un act normativ, adoptat de Executiv, în luna martie a acestui an. Astfel, potrivit Ordonanţei Guvernului 14/2007, pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea private a statului, iniţiată de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), titularii drepturilor de proprietate intelectuală sunt obligaţi să convoace membrii comisiilor de distrugere şi să suporte, totodată, plata remuneraţiei pentru aceştia.

Până la apariţia acestui act normativ, convocarea membrilor comisiei era în sarcina autorităţilor locale, iar plata lor era asigurată din fonduri bugetare. "Potrivit acestei ordonanţe, titularii drepturilor de proprietate intelectuală trebuie să achite, la fiecare distrugere, aproximativ 500 de euro, sumă ce reprezintă remuneraţia aferentă celor cinci membri ai comisiei.

Un calcul estimativ arată că fiecare titular de marcă trebuie să suporte, anual, cheltuieli de distrugere de aproximativ 250.000 de euro.

Din această cauză, în România n-a mai avut loc, din momentul apariţiei acestei ordonanţe, nicio distrugere de produse contrafăcute, blocând spaţiile de depozitare din punctele vamale", a explicat, pentru "Adevărul", Gabriel Turcu, preşedintele Asociaţiei Române Anti-Contrafacere REACT România. Potrivit acestuia, Asociaţia a întocmit şi înaintat MEF o notă de fundamentare pentru amendarea ordonanţei cu pricina, dar nu a primit deocamdată niciun răspuns.

"Trebuie subliniat o dată în plus că situaţia la această oră este foarte gravă, fiind afectate în special zonele vamale cu activitate intensă împotrivă traficului cu produse contrafăcute. Menţionăm în special Constanţa şi zona de la graniţă cu Republica Moldova", se precizează în nota de fundamentare iniţiată de REACT.

Soluţia: revenirea la vechea legislaţie

Potrivit acesteia, soluţia este revenirea la vechiul sistem, în vigoare până în martie 2007, prin care comisiile erau numite, convocate şi plătite de către deţinătorul mărfurilor, în speţă Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi nu de titularul mărcii.

"Acest sistem a dovedit că funcţionează foarte bine, autoritatea statului care deţine produsele contrafăcute confiscate fiind cea mai în măsură să cunoască autorităţile locale ce trebuie să fie reprezentate în comisie şi să stabilească o legătura directă cu membrii numiţi în comisiile de distrugere", se menţionează în documentul înaintat autorităţilor. Vama propune şi alte soluţii, menite să deblocheze situaţia din punctele vamale.

"Facem un apel la factorii de decizie implicaţi, precum şi la titularii drepturilor de proprietate intelectuală pentru ieşirea imediată din această situaţie. O primă soluţie ar fi obţinerea acceptului pentru valorificarea mărfurilor pretabile categoriilor defavorizate ale populaţiei", a precizat şeful Vămii, referindu-se astfel la posibilitatea ca parte a acestor mărfuri să poată fi donate persoanelor nevoiaşe.

Ordonanţa nu este constituţională

Ordonanţa 14/2007 este considerată de REACT ca fiind neconstituţională, prin faptul că "funcţionarii statului român aflaţi în exercitarea obligaţiilor de serviciu primesc, pentru îndeplinirea îndatoririlor legale, o sumă de bani de la persoana interesată în distrugerea bunurilor".

"Prestaţia la care sunt obligaţi titularii de drepturi este neconstituţională şi discriminatorie, contravenind jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului", se mai precizează în nota de fundamentare a REACT România.